Secretar de stat al Ministerului Finanțelor: România va emite obligațiuni în euro pe piețele externe în următoarele două luni

România va vinde obligațiuni pe piețele externe în următoarele două luni pentru a finanța deficitul bugetar, după ce trei emisiuni de titluri s-au încheiat fără succes în luna august deoarece tensiunile politice au dus la majorarea costurilor de finanțare, informează Mediafax, citând Bloomberg.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) urmărește săptămânal evoluțiile de pe piețele externe pentu a determina momentul oportun să vândă obligațiuni denominate în euro, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg secretarul de stat în MFP Enache Jiru, potrivit BusinessWeek.com.

„Cu o anumită marjă de siguranță, aș spune că vom emite sigur eurobonduri în următoarele două luni. Monitorizăm piețele săptămânal și discutăm constant cu investitorii, care manifestă tot mai mult interes”, a afirmat Jiru.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat României să cedeze presiunilor din piață și să accepte plata unor randamente mai ridicate, pentru a reconstrui rezervele-tampon în zona finanțelor publice, a declarat săptămâna trecută pentru Bloomberg șeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer.

Guvernul ar trebui să evite să respingă oferte la licitațiile de obligațiuni de pe piața internă și ar trebui să încerce să vândă titluri pe plan internațioanl în acest an, dacă vor permite condițiile de pe piețe și dacă statul nu va deraia de la programul economic convenit în acordul de precauție de 5 miliarde euro, a afirmat atunci De Vrijer.

MFP a respins joi toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru obligațiuni cu scadența în ianuarie 2016, considerând că randamentul cerut este prea ridicat, aceasta fiind a treia licitație încheiată fără succes în luna august.

Valoarea indicativă a operațiunii a fost de 200 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri de 513,8 milioane lei.

Trezoreria a respins și luni ofertele băncilor pentru certificatele cu scadența la un an, iar la începutul săptămânii trecute a refuzat ofertele pentru obligațiunile cu maturitatea la doi ani.

„Faptul că am respins ofertele nu afectează finanțarea deficitului bugetar sau a datoriei publice. Continuăm să dispunem de un tampon adecvat de finanțare și suntem deciși să îl menținem în viitorul apropiat”, a mai afirmat Jiru.

Potrivit dealerilor, Monisterul Finanțelor Publice s-a împrumutat frecvent în ultima perioadă de pe piața interbancară.

Dobânzile practicate de bănci pe piața monetară pentru depozitele cu scadența la o zi au urcat joi până la rata de facilitate de credite a BNR (Lombard), de 9,25%, chiar în ultima zi de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care Ministerul Finanțelor avea programată o emisiune de titluri scadente la patru ani.

Potrivit dealerilor deficitul de lei a fost cauzat și de plafonările recente impuse de BNR la sumele pe care le împrumută băncilor prin operațiuni repo (unde dobânda este egală cu rata de politică monetară, de 5,25% pe an), precum și de frecventele împrumuturi solicitate de Finanțe.

Ulterior, randamentele la plasamentele cu scadența la o zi au coborât ușor, în intervalul 6-8%.

Randamentul plătit de Ministerul Finanțelor la licitația din iulie pentru obligațiunile cu scadența în ianuarie 2016 a fost de 6,41%, iar joi pe piața secundară aceastea erau cotate la 6,5%, potrivit dealerilor.

Ministerul Finanțelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piața internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.

Joi a fost ultima licitație programată în acestă lună, administratorii datoriei pubilce atrâgând doar 1,4 miliarde lei în luna august, prin certificate la opt luni și un an, la celelalte trei licitații Ministerul Finanțelor refuzând ofertele băncilor.

Ministerul Finanțelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piața locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

„Presiunea asupra randamentelor pe piața locală va continua probabil până când situația politică va reveni la normal, iar guvernul va vinde eurobonduri. Considerăm că MFP va emite eurobonduri în această toamnă, pentru a câștiga de pe urma măsurilor de stimulare a economiei pregătite de marile bănci centrale și normalizării situației politice interne”, a declarat pentru Bloomberg economistul Eugen Șinca de la BCR.

Erste estimează că MFP va efectua în această toamnă emisiuni de eurobonduri de cel puțin 1 miliard de euro, iar leul se va aprecia în septembrie spre un curs de 4,4 lei pentru un euro. Cu toate acestea, aprecierea monedei naționale va fi limitată de tensiunile politice legate de alegerile parlamentare, potrivit unei analize transmise vineri de grupul bancar austriac.

Prognozele Erste plasează randamentul obligațiunilor de stat cu maturitatea la 5 ani la 6,8% în decembrie, iar cursul la 4,55 lei/euro.