Secretar de stat la Energie: România va fi primul producător de gaze naturale din Europa, după startul NEPTUN DEEP. Care este gradul de dependență

România va fi pe primul loc în Europa ca pe primul loc în Europa între statele cel mai puțin dependente din punct de vedere al aprovizionării cu gaze naturale, iar odată cu startul exploatării din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, va fi primul producător de gaze din Europa, a declarat Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, luni, la un eveniment de profil.

România are resurse și potențial pentru a asigura consumul de gaze naturale din producție internă, fiind cea mai puțin dependentă țară din Europa, a declara Pavel Nițulescu, secretar de stat Ministerul Energiei, la cea de-a opta ediție a Profit Energy.forum.

„În ultima perioadă, am traversat momente destul de grele și încercate la nivel european și, bineînțeles, la nivelul României privind criza energetică, volatilitatea prețurilor, războiul sau conflictul militar regional care afectează vrând-nevrând sursa noastră principală de energie, care au dus până la urmă la o nouă paradigmă și anume diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare a gazelor naturale și a energiei electrice. Noi, ca și țară, beneficiem de o sursă din abundență, acest gaz natural, agreat de către noi în primul rând și de către Comisia Europeană ca și combustibil de tranziție către o tranziție mai curată, fără emisii de noxe, cu un țel final până în 2050 de atingere a neutralității climatice «Net Zero»”, a declarat Pavel Nițulescu.

Secretarul de stat a trecut în revistă și investițiile care vor crește producția de gaze naturale, în special proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Companiile OMV Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiție pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul de mare adânci, pe 21 iunie 2023, iar investiția totală este de 4 miliarde de euro, la care partenerii în concesiune contribuie în mod egal.

„La nivelul României, avem foarte multe proiecte de investiții, care sunt 100% realizabile, începând de la extracția de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep, un zăcământ care ne va aduce un plus de imagine și o creștere a securității energetice în zona României și în zona regională, chiar spre zona europeană. Beneficiem de aportul că România este pe locul întâi, cu cea mai puțin sau mai redusă dependență din punct de vedere al a aprovizionării cu gaze naturale din Europa, deoarece avem o sursă la momentul actual destul de abundentă și care este utilizată corespunzător în România și din 2027, când va începe exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, vom fi în top tot numărul unu în Europa, dar ca producător de gaze naturale”, a explicat Pavel Nițulescu, la cea de-a opta ediție a Profit Energy.forum.

Pavel Nițulescu s-a referit luni și la succesul emisiunilor de obligațiuni ale Romgaz, pentru finanțarea proiectului Neptun Deep, succes care arată faptul că piața europeană mizează pe gazul natural ca sursă de asigurare a securității energetice.

Sunt și întârzieri

„În primul rând, avem proiectul de la Midia, un proiect major de 1.700 de megawați, care va fi realizat și pus în practică la sfârșitul anului 2026. Acolo vom avea, într-adevăr, un consum de gaze naturale destul de mare, de 2,5 miliarde mc/an. Următorul proiect major pentru România și început demult, dar din păcate nefinalizat în timp util, dar cu perspectiva începerii probelor la sfârșitul anului 2024, este proiectul de la Iernut, cu o capacitate totală de 430 de megawați. Și acolo putem spune că această capacitate va avea un consum anual de până la un miliard de metri cubi de gaze pe an. Alte două proiecte majore sunt proiectele de la Ișalnița și Turceni, ambele proiecte însumând o capacitate de producție din 1.325 de megawați și un consum de gaze naturale de aproximativ 1,5 miliarde mc/an”, a susținut oficialul Ministerului Energiei, la evenimentul Profit.ro.

Pavel Nițulesccu a admis însă în contextul numeroaselor proiecte în domeniu, și unele întârzieri în implementarea unor investiții, care au un decalaj de cel puțin un an față de termenul estimat inițial. De exemplu, proiectele majore de la Ișalnița și Turceni au o întârziere de cel puțin un an.

„Complexul Energetic Oltenia, după cum bine știm mare majoritate, a avut un plan de restructurare într-un moment neprielnic pentru ei, la începutul anilor 2020, trecerea de la combust nepoluant la lignit, la combustibilul mai puțin poluant, gazul natural agreat de toți. Într-adevăr, suntem într-un proces, o procedură de întârziere. Probabil că se va întârzia cu un an și jumătate termenul de implementare sau dacă reușesc să se grăbească, posibil ca într-un an de zile, dar mai devreme de un an de zile termenul agreat, nu are cum”, a arătat secretarul de stat.

Sursa foto: Elcen

Citiți și:

Centrala de la Iernut ar putea să se deschidă la termen cu doar jumătate din capacitate. Sebastian Burduja: „Așteptăm un plan accelerat. De urgență”

Conducerea OMV Petrom, mesaj de pe gigantica platformă care va fora în Marea Neagră. „Proiectul Neptun Deep avansează în grafic și în siguranță”