Senatul a adoptat legea dării în plată. Ce se întâmplă cu programul „Prima Casă”

Legea dării în plată se află în faza reexaminării, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Decizia finală aparține Camerei Deputaților.

Senatorii au decis ca programul Prima Casă să nu fie scos de sub prevederile Legii dării în plată și, în același timp, au admis amendamentului cerut de BNR care impunea un plafon maxim de 150.000 de euro pentru valoarea imobilelor cu destinație de locuință.

Amendamentul cerut de BNR fusese respins în comisiile de specialitate. Prezent la dezbaterile generale din Senat, Enache Jiru, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, a cerut scoaterea programului Prima casă din această lege. El a mai spus că promovarea legii în forma propusă, fără amendamentele BNR și ale MFP, ar genera potențiale riscuri, printre care un impact direct asupra bugetului de stat din cauza unei percepții din partea mediului investițional și al agențiilor de rating.

La rândul său, inițiatorul legii, deputatul liberal Daniel Zamfir, a respins ipoteza susținută de oficialul de la Finanțe.

„Scopul nostru a fost să scoatem o legea dreaptă, nici de stânga, nici de dreapta, o lege care să fie cât mai repede aplicabilă, pentru că oamenii sunt disperați că băncile îi scot afară din casă. Această lege nu e împotriva sistemului bancar, ci a fost gândită să aducă echilibru în raportul dintre bănci și clienți și care să-i protejeze pe aceștia din urmă împotriva abuzurilor băncilor”, a declarat Daniel Zamfir.

El a mai spus că riscul trebuie împărțit între clienți și bancă.

„Dacă clientul își asumă riscul dobânzii și al fluctuației de curs, banca trebuie să-și asume riscul ipotecii”, a adăugat deputatul liberal. El a respins teoria potrivit căreia casele cumpărate prin programul Prima Casă ar trebui să fie scoase de sub prevederile acestei legi, precizând că și clienții acestui program trebuie protejați.

Rezultatul votului la amendament a fost 95 „împotrivă”, 7 „pentru” și 6 abțineri.

Senatorii au admis în plen un amendament respins în comisiile de specialitate, care prevedea un plafon maxim de 150.000 de euro pentru casele cu destinație de locuință care să intre sub incidența legii. Decizia a fost luată cu 63 de voturi „pentru”, 5 abțineri și 43 de voturi „împotrivă”.

Dezbaterile la cererea președintelui de reexaminare a acestei legi continuă în Senat, în calitate de primă camera sesizată.