Sindicate, acuzații grave la adresa patronilor nemți: „Fabrica de zahăr Oradea este falimentată cu bună știință. A împrumutat 200 de milioane de euro la dobânzi mult mai mari decât pe piața bancară”

„Până la privatizarea societății, cotele de zahăr erau alocate astfel încât fabricile care nu puteau acoperi cota cu producția proprie cedau restul către alte fabrici și astfel producția era realizată în România. Dar după privatizare patronii din Germania au vândut această cotă, iar din 2017 – când au fost desființate cotele – fabrica a intrat în pierdere. Cultivatorii de sfeclă s-au oferit să cumpere fabrica, fiind interesați de continuarea producției, dar patronii de la Pfeifer & Langen i-au refuzat, ceea ce ne determină să credem că acest faliment este provocat cu bună știință”, a declarat Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), într-o conferință de presă.

La rândul său, liderul sindicatului din fabrica „Zahărul” Oradea, Horia Ursu, a declarat că în unitate lucrează 200 de angajați care ar urma să fie disponibilizați în mai multe tranșe, prima fiind programată pentru zilele de 5 și 6 martie. În același timp, „90 de cultivatori de sfeclă de zahăr, care lucrează 7.500 de hectare, vor rămâne fără piață de desfacere și în imposibilitatea de a valorifica producția, din cauză că în regiune nu mai sunt alte fabrici de zahăr, iar transportul sfeclei pe distanțe mai lungi este prea costisitor”.

Președintele FSIA a mai arătat că „firma-mamă a împrumutat fabrica de zahăr de la Oradea cu 200 de milioane de euro la dobânzi mult mai mari decât pe piața bancară”, lucru care a adâncit și mai mult dificultățile financiare ale unității. „Ei și-au luat banii înapoi și fabrica a rămas în pierdere”, a spus Dragoș Frumosu.

Liderii sindicali cer Ministerului Finanțelor și Ministerului Mediului să verifice situația creată la fabrica din Oradea, iar Autorității de Administrare a Activelor Statului (AAAS) – să verifice modul în care au fost respectate clauzele din contractul de privatizare a fabricii.

Dragoș Frumosu a menționat și câteva „curiozități” din această afacere, respectiv că „Primăria Oradea vrea să cumpere terenul pe care este amplasată fabrica (terenul are un mare potențial imobiliar, având în vedere că se situează pe DN1, la ieșirea din Oradea spre Vama Borș)”, dar și că „Departamentul Post-Privatizare din cadrul AAAS a evitat să răspundă întrebărilor FSIA referitoare la respectarea contractului de privatizare a acestei societăți”.

Pe 15 ianuarie, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Marius Rotar, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instituția pe care o conduce a fost notificată în legătură cu concedierea colectivă de la „Zahărul” Oradea, după ce AGA a decis închiderea operațională a societății. „ITM Bihor a fost notificată în 4 ianuarie privind concedierea colectivă la Fabrica Zahărul SA Oradea, procedura urmând să aibă loc etapizat. Decizia a fost luată după ședința AGA din 3 ianuarie, în care s-a stabilit închiderea operațională a societății. În total sunt 199 de salariați care vor primi salarii compensatorii acestea fiind calculate în funcție de vechime. Cei care au o vechime de până la 10 ani primesc 6 salarii compensatorii, cei între 10 și 20 de ani vor încasa 8 salarii compensatorii, iar cei care au o vechime mai mare de 20 de ani vor avea 10 salarii de încadrare compensatorii”, a spus Rotar.

Decizia de închidere operațională a SC Zahărul SA Oradea a fost luată de patronii germani ai companiei Pfeifer & Langen deoarece fabrica nu a putut demonstra că este „competitivă și profitabilă”, aceasta raportând în 2016 pierderi de aproape 30 de milioane de lei.

Și ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a arătat preocupat de evoluția fabricii de zahăr de la Oradea. Oficialul a declarat vineri, 19 ianuarie, după o conferință pe tema Anchetei Structurale în Agricultură, că „se caută soluții pentru menținerea activității, însă e prematur să ne exprimăm acum asupra șanselor pe care le avem”.

Fabrica din Oradea este profilată pe producția de zahăr din sfeclă, prelucrarea prin rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr și comercializarea zahărului sub brandurile „Diamant” și „Cristal”.