S&P a îmbunătățit perspectiva ratingului României, de la „stabilă” la „pozitivă”

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a îmbunătățit perspectiva ratingului României de la „stabilă” la „pozitivă” și a confirmat calificativul la „BB+”, reflectând creșterea semnificativă a exporturilor, consolidarea fiscală și stabilitatea sectorului financiar, dar a atenționat totodată cu privire la gradul redus de absorbție a fondurilor UE, scăderea investițiilor străine, din cauza incertitudinilor birocratice și juridice, și riscul ca Guvernul să nu-și respecte angajamentele de reformă, înaintea alegerilor programate anul viitor.

Calificativul pentru credite pe termen lung, în valută și monedă locală, a fost confirmat la „BB+”, iar cel pentru împrumuturi pe perioadă scurtă la „B”, se arată într-un comunicat al S&P. Ratingul pe termen lung are perspectivă pozitivă.

Perspectiva pozitivă încorporează posibilitatea unei îmbunătățiri a ratingului României, dacă Guvernul respectă programul fiscal și cel de reformă.

„Confimarea ratingului reflectă progresele constante ale României în privința ajustării economiei către cererea externă, consolidarea fiscală și întărirea stabilității sectorului financiar”, se arată în comunicatul S&P.

S&P este singura dintre cele trei mari agenții de rating, incluzând Fitch și Moody’s, care evaluează România cu rating din categoria nerecomandată investitorilor (junk). Calificativul „BB+” se află cu o singură treaptă sub categoria recomandată investitorilor.

Moody’s evaluează România cu rating „Baa3”, cu perspectivă negativă, iar Fitch cu „BBB-„, cu perspectivă stabilă. Ambele ratinguri sunt pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor.

Aceasta este prima îmbunătățire a perspectivei ratingului României operată de S&P în ultimii cinci ani.

S&P se așteaptă ca economia României să se întărească treptat în perioada 2013-2016, susținută de reechilibrarea economiei în privința cererii externe.

„Pentru 2013-2016, estimăm că România va înregistra un deficit de cont curent mediu de circa 1,6%. Reorientarea către cererea externă în ultimii cinci ani a avut loc în principal datorită exporturilor mai ridicate și a lăsat deficitul comercial la 3-4%, față de 14% în 2007. Ajustarea a făcut România o economie mai deschisă, cu exporturi care estimăm că vor depăși 45% din PIB în 2016, față de 30% din PIB în 2009. Creșterea exporturilor reflectă îmbunătățirea competitivității de cost a României față de majoritatea partenerilor comerciali. În acest context, considerăm că reforma de pe piața mncii din 2011 a crescut flexibilitatea economică și a facilitat schimbarea către o creștere bazată pe export”, notează analiștii S&P.

În același timp, însă, cererea internă rămâne redusă, limitată de reducerile de cheltuieli din sectorul public, evoluția modestă a salariilor, precum și activitatea slabă în privința investițiilor, rezultată printre altele din dezintermedierea financiară a sectorului bancar.

În anii următori este anticipată îmbunătățirea capacității Guvernului, redusă în prezent, de a utiliza fonduri europene structurale și de coeziune, evoluție care ar putea conduce la o intensificare a activității de investiții, afirmă analiștii agenției de rating.

Principalul factor descurajator pentru investițiile străine directe rezultă din incertitudinile birocratice și juridice, notează S&P. În contextul declinului investițiilor străine directe de la o medie de 7% din PIB înainte de criza din 2008-2009 la mai puțin de 2% pe an începând din 2010, progresele Guvernului în creșterea transparenței și predictibilității mediului de afaceri, precum și reforma companiilor de stat și a justiției sunt esențiale pentru ritmul creșterii economice.

În mare parte, declinul investițiilor străine directe este legat de recuperarea economică slabă la nivelul UE, se arată în comunicat.

Acordurile încheiate de România cu UE și FMI au o contribuție pozitivă, atât pentru a întări determinarea Guvernului în implementarea de reforme, cât și pentru a asigura sprijin dacă rata de rostogolire a finanțărilor externe ale băncilor din România rămâne sub 100%, așa cum s-a întâmplat din 2010, sau dacă se deteriorează condițiile de finanțare externă a țării.

În privința bugetului, S&P estimează că Guvernul va respecta ținta revizuită pentru un deficit de 2,6% din PIB, în pofida evoluției sub așteptări a unor categorii de venituri și a majorării unor cheltuieli cu salariile. Atingerea unui deficit bugetar de 2,6% ar însemna o consolidare bugetară de aproape 6,5 puncte procentuale începând din 2009. Agenția de evaluare financară se așteaptă ca deficiul să scadă în continuare în 2014.

Strategia Guvernului de a reduce cheltuielile pentru investiții la revizuirea bugetului pentru anul în curs, în contextul limitărilor fiscale și țintelor bugetare, ar putea înrăutăți perspectivele de creștere ale României pe termen lung. Pe de altă parte, Guvernul și-a sporit flexibilitatea bugetară pentru eventualitatea unei absorbții mai rapide de fonduri UE.

„Înțelegem că arieratele autoritățiilor centrale au fost reduse semnificativ și se află acum mai ales la autoritățile locale. Totuși, estimăm arieratele companiilor de stat la circa 2,5% din PIB. O nouă acumulare de arierate de către autoritățile centrale ar putea reprezenta un risc pentru consolidarea fiscală, la fel cum ar fi și noi creșteri discreționare semnificative ale cheltuielilor actuale, precum cele cu salariile”, notează S&P.

Datoria guvernamentală netă se va stabiliza la aproape 35% din PIB în perioada 2013-2016, după care va intra pe o pantă de reducere. În același interval, Guvernul ar trebui să utilizeze pentru plata dobânzilor circa 5-6% din veniturile anuale.

„Există un risc ca Guvernul să devieze de la planurile de reformă bugetară și structurală înaintea alegerilor parlamentare europene și a celor prezidențiale anul următor. Totuși, România beneficiază de atuuri care ar trebui să ajute la menținerea încrederii investitorilor și la păstrarea costurilor scăzute de împrumut. Acestea includ cursul de schimb flexibil, care ajută banca centrală să practice o politică monetară independentă, rezervele valutare mai mari decât datoria pe termen scurt, precum și eventualul sprijin financiar al UE și FMI”, arată agenția de evaluare financiară.

Perspectiva pozitivă indică estimările S&P că există cel puțin o posibilitate din trei pentru o îmbunătățire a ratingului țării în a doua jumătate a anului următor. Calificativul ar putea fi îmbunătățit dacă programul planificat de consolidare bugetară, cel de reformă a finanțelor publice și restructurarea companiilor de stat se desfășoară în linie cu așteptările agenției, în același timp cu păstrarea controlului asupra dezechilibrelor externe și a stabilității sectorului financiar.

Perspectiva ar putea fi înrăutățită din nou la stabilă dacă, în pofida așteptărilor S&P și posibil în contextul alegerilor din 2014, deficitul bugetar crește semnificativ sau Guvernul dă înapoi în privința restructurării companiilor de stat. Ratingul s-ar putea afla, de asemenea, sub presiune, dacă dezechilibrele externe ale României reapar sau dacă scade stabilitatea din sectorul financiar.