Spania majorează salariul minim brut pentru a reduce decalajul dintre săraci și bogați. Care sunt planurile responsabililor din România

Publicat: 05 09. 2021, 19:00
Actualizat: 05 09. 2021, 19:01
Sursa foto: Shutterstock - caracter ilustrativ

Ministrul spaniol al Economiei a transmis, la un important forum european care are loc zilele acestea în Italia, că Spania îşi menţine strategia de a majora salariul minim pentru a atenua diferențele de prosperitate din ţară. „Scopul este acela de a reduce inegalitatea, care în ultimii ani a crescut în ţara noastră”, a declarat Nadia Calvino, transmite Bloomberg, potrivit Digi24.ro. Discuții penru majorarea salariului minim sunt în derulare la nivel european, iar în România, conducerea Ministerului Muncii a demarat consultări în acest sens cu actorii relevanți.

Salariul minim brut din Spania este de peste 1.000 de euro, mai mult decât dublul celui din România,  conform statisticilor europenene, iar autoritățile spaniole intenționează să îl crească. „Este un instrument important pentru a reduce inegalitatea, care în ultimii ani a crescut în ţara noastră”, a afirmat ministrul spaniol al Economiei. Nadia Calvino, care este și vicepremier, într-un interviu acordat Bloomberg TV.

O prioritate a guvernării

Potrivit oficialului, de la preluarea guvernării, în urmă cu trei ani, creşterea salariului minim a fost una dintre priorităţi. Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat recent planuri de majorare a salariului minim anul acesta, pentru a proteja puterea de cumpărare a angajaţilor, în contextul inflaţiei ridicate şi a creşterii costului vieţii, arată Bloomberg.

Potrivit sursei citate, preţurile de consum în Spania au crescut ca urmare a majorării preţurilor la energie, care au alimentat inflaţia în UE. Nadia Calvino a apreciat că această creștere a preţurilor de consum nu ar trebui să fie o surpriză după ce în 2020 nivelul inflaţiei a fost scăzut, în contextul pandemiei de COVID-19, şi a considerat recenta creştere este „tranzitorie” – la fel ca și nou ministrul român al Finanțelor, Dan Vîlceanu – şi nu reprezintă o sursă de îngrijorare.

Și în România, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS) privind inflația, aceasta a înregistrat o creștere mai ales din cauza scumpirilor prețurilor la energie electrică și gaze. Per ansamblu, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 a ajuns la 5%, în creștere cu 1,1% față de cea anunțată în iunie. Gazele au avut a doua cea mai mare scumpire de 20,55%  în iulie 2021 față de iulie 2020, după ce la energie electrică (24,65%) și în fața celei la combustibili (12,96%) și tutun, țigări (4,95%).

Nu toate statele membre au un salariu minim

Potrivit statisticilor europene, la 1 iulie 2021, 21 dintre cele 27 de state membre aveau legiferate salarii minime la nivel național. Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au un astfel de salariu.

Nivelul salariului variază mult în statele membre, potrivit Eurostat, de la 332 de euro în Bulgaria, la 2.202 de euro în Luxemburg.În semestrul II, România avea un salariul minim de 466 euro, în timp ce Spania, 1.108 euro.

Mai mult, la nivelul Uniunii Europene există elaborată, dim octrombrie 2020, o propunere a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, menită să armonizeze regulile de stabilire a acestor venituri. Conform documentului, în majoritatea statelor membre cu salarii minime legale la nivel național, salariile minime sunt prea mici față de celelalte salarii sau prea mici pentru a asigura un trai decent, chiar dacă ele au crescut în ultimii ani.

„Salariile minime legale la nivel național sunt mai mici de 60 % din salariul median brut și/sau de 50 % din salariul mediu brut în aproape toate statele membre . În 2018, salariul minim legal nu a oferit venituri suficiente pentru ca un salariat singur, remunerat cu salariul minim, să atingă pragul riscului de sărăcie în nouă state membre”, se arată în document. După intrarea proiectului de directivă europeană în vigoare, statele membre UE vor avea doi ani la dispoziție pentru a aplica regulile unice pentru salarizarea minimă.

Ministerul Muncii: „Salariul minim trebuie să crească”

Salariul minim brut pe economie în România stabilit pentru anul 2021 este de 2.300 lei pe lună, pentru angajații fără studii superioare, și de 2.350 de lei pe lună, pentru cei cu studii superioare.

După plata contribuțiilor la asigurări (35%), după scăderea deducerilor personale (între 405 și 1.205 lei, în funcție și de persoanele în întreținere), și apoi plata impozitului pe venit (10%), se ajunge la o plajă de salarii minime nete care pornește de la 1.386 de lei (pentru o persoană fără studii superioare și fără persoane în întreținere), la 1.466 de lei (cu mai mult de 4 persoane), pentru prima categorie de lucrători.

Creșterea salariului minim este o preocupare și pentru autoritățile române. Ministeul Muncii și Protecției Sociale a anunțat recent, în 31 august, că a demarat consultările și părțile reprezentantive.

„Salariul minim trebuie să crească, iar astăzi (31 august – n.r.) ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a avut o primă discuție cu sindicatele și cu patronatele, pentru a asculta punctele lor de vedere. Majorarea salariului minim trebuie făcută în mod predictibil, bazată pe date economice, pentru a putea fi susținută de economie”, a anunțat instituția, într-un mesaj pe Facebook.

„Preocuparea ministerului este ca în România nivelul de salarizare să fie decent, costul forței de muncă să înceapă să se apropie de media Uniunii Europene, dar în același timp trebuie ca orice majorare care va fi făcută să fie susținută de economie pentru a evita blocajele ulterioare”, au transmis reprezetanții ministerului.

În cadrul discuțiilor s-a agreat cu partenerii sociali ca săptămâna următoare să fie convocat Consiliul Național Tripartit, astfel încât confederațiile sindicale și cele patronale să își prezinte și față în față propunerile pe care le au cu privire la majorarea salariului minim, iar după finalizarea discuților, a anunțat ministerul, vor fi analizate toate variantele propuse, iar Guvernul va contura o soluție pe care o va supune dezbaterii publice.

De la data acestui anunț, Cabinetul Cîțu a devenit obiectul unei moțiuni de cenzură depusă de USR PLUS, alături de AUR, în urma tensiunilor din Coaliție.