Cu toată că veniturile bugetului general consolidat au fost, în prima jumătate din 2013, cu 1,5 miliarde de euro sub ținta asumată la începutul anului, Guvernul se laudă cu o evoluție economică „superioară estimărilor inițiale”. Exporturile au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea economică din primul semestru, în timp ce consumul intern, investițiile și agricultura au avut un impact negativ, reiese din Raportul privind situația economică și bugetară pe primele șase luni ale anului 2013, publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Pe partea de cheltuieli, Guvernul a tăiat de la investiții și de la fonduri europene pentru a se încadra în ținta de deficit
În primele șase luni ale anului, veniturile bugetului general consolidat au fost de 97,5 miliarde de lei (circa 21,9 miliarde de euro, la un curs mediu de schimb de 4,45 lei/euro), respectiv 15,6% din PIB, în creștere cu 4,8% față de semestrul I din 2012, însă cu 6,5% mai reduse decât suma din programul executivului, de 104,3 miliarde de lei (23,4 miliarde de euro).
România a avut în prima parte a anului cea mai slabă evoluție a veniturilor ca procent în PIB din UE, de 15,6%, evoluție cu 0,2 puncte procentuale mai scăzută decât cea din primul semestru al anului trecut, când veniturile au reprezentat 15,8% din PIB.
Consumul, în scădere
„Cererea internă finală a contribuit negativ la creșterea produsului intern brut, consecință a scăderii cheltuielilor cu consumul privat cu 0,3%, a cheltuielilor cu consumul public cu 0,2% și a formării brute de capital fix cu 5,4%”, se arată în raportul Finanțelor.
În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat au fost, în primele șase luni ale anului, cu 7,3 miliarde lei (1,6 miliarde de euro) mai scăzute decât cele din program. Totodată, acestea au fost cu 4,3% mai ridicate decât cele consemnate în prima parte a anului trecut. Un obiectiv asumat de Guvern prin politica fiscal-bugetară a fost menținerea unui ritm de creștere mai ridicat al veniturilor decât al cheltuielilor.
Cu toate că s-a încadrat în acestă țintă, execuția din primul semestru arată că ritmul de creștere al veniturilor s-a înjumătățit față de cel de anul trecut, în timp ce ritmul de creștere al cheltuielilor a crescut față de cel consemnat în semestrul I din 20120.
Execuție bugetară |
Evoluție semestrul I 2013 față de semestrul I 2012 |
Evoluție semestrul I 2012 față de semestrul I 2011 |
Venituri | +4,8% |
+8,9% |
Cheltuieli | +4,3% |
+3,3% |
Astfel, dacă în prima parte din 2013 veniturile au crescut cu 4,9% față de primul semestru din 2012, anul trecut acestea au crescut cu 8,9% față de primul semestru din 2011. În ceea ce privește cheltuielile, acestea au crescut în prima parte a anului cu 4,3% față de semestrul I din 2012, în timp ce anul trecut, acestea au crescut cu un punct procentual mai puțin, respectiv 3,3%, față de perioada similară a anului 2011.
Prin urmare, în 2013 ritmul de creștere al veniturilor a rămas mai ridicat decât cel al cheltuielilor, însă s-a situat la jumătatea celui consemnat în prima parte a anului trecut.
Guvernul a majorat prognoza de creștere economică la 2% din PIB în 2013
Pe fondul acestei evoluții, guvernul a decis să majoreze prognoza de creștere economică, în condițiil în care în 2012, PIB-ul României a avansat cu 0,7%.
„Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice în jurul a 2% față de 1,6% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat și un produs intern brut în valoare nominală de 626,2 miliarde lei, față de 623,3 miliarde lei cât s-a estimat inițial”, se arată în raportul Finanțelor.
România s-a angajat să reducă în 2013 deficitul bugetar, respectiv diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, la 2,1% din PIB pe metodologia cash, respectiv la 2,4% din PIB pe metodologia ESA (cea agreată de Comisia Europeană, care ia în calcul și angajamentele de cheltuieli ale guvernului, motiv pentru care deficitul este mai mare decât cel calculat după metodologia „cash”).
Ce taxe și impozite nu a reușit să încaseze statul
Cel mai important „pilon” al veniturilor bugetului general consolidat, respectiv veniturile din TVA, s-a situat cu circa 800 de milioane de lei sub ținta din program, atingând nivelul de 24,2 miliarde de lei (5,4 miliarde de euro) în prima jumătate a anului.
Încasările din TVA s-au majorat cu 2,5 procente față de perioada similară a anului trecut, însă, ca procent în PIB, nivelul acestora este mai scăzut decât în 2012, respectiv 3,9% din PIB, față de 4% din PIB în primul semestru din 2012.
Nivelul veniturilor din TVA a avut de suferit și pe fondul scăderii importurilor de bunuri.
„Diminuarea încasărilor din TVA aferente importurilor de bunuri a fost determinată de reducerea în primele 5 luni a importurilor din zona extracomunitară cu 15,8%”, se arată în raportul Finanțelor.
O evoluție similară s-a înregistrat și în cazul accizelor. Cu toate că acestea au fost majorate la bere, țigarete și motorină, dar și că au fost calculate la un curs de schimb cu 5,2% mai ridicat decât în 2012, încasările din accize s-au situat la 9,9 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro), cu 700 de milioane de lei (157,3 milioane de euro) mai puțin decât în program.
Cât s-a încasat din impozitul pe venit după reîntregirea salariilor bugetarilor
În ciuda măsurilor de majorare a veniturilor adoptate de Guvern, Executivul a ratat cu circa 10 milioane de lei ținta privind impozitele colectate în primele șase luni ale anului.
Salariile bugetarilor au fost reîntregite la începutul anului, prin majorarea cu 7,4% operată la finele lui 2012. Totodată s-a majorat salariul minim pe economie de la 700 de lei, la 750 de lei în februarie, respectiv 800 de lei la 1 iulie.
Chiar și așa, statul a colectat din impozitul pe venit 11,3 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro), respectiv 1,8% din PIB, nivel similar celui înregistrat în primul semestru din 2012.
La capitolul impozit pe profit, statul a colectat cu 800 de milioane de lei (179,7 milioane de euro) mai puțin decât își asumase în program, mai exact 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro).
Fonduri europene, o altă țintă ratată
În ceea ce privește sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare, acestea au fost de circa 3 miliarde de lei (674,1 milioane de euro), în scădere cu 52% față de cele prognozate și la un nivel similar celui din prima parte a anului trecut
Ținta propusă în programul de guvernare pe 2013 pentru absorbția de fonduri europene a fost de 8,7 miliarde de euro. La jumătatea anului, datele oficiale arată că Executivul a reușit să atragă 2,5 miliarde de euro din banii europeni, aproape jumătate, mai exact un miliard de euro, reprezentând plățile directe către fermieri.
„Reforma investițiilor publice prin creșterea substanțială a fondurilor alocate cofinanțării proiectelor europene și finanțarea cu prioritate, din resurse proprii, în 2013, doar a acelor investiții care au grad ridicat de execuție și care pot fi finalizate până în 2014”, se arată în raportul Finanțelor.
Cum s-au cheltuit banii în trimestrul doi al anului
Statul a încasat în trimestrul doi al anului, respectiv în perioada aprilie-iunie, cu 3,1 miliarde de lei, echivalentul a 696,6 milioane de euro, în minus față de programul asumat.
Astfel, în trimestrul doi, veniturile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 50,5 miliarde de lei (11,3 miliarde de euro), echivalentul a 8,1% din PIB-ul României, cu 5,7% mai puțin decât suma prognozată de 53,6 miliarde de lei (12 miliarde de euro).
Practic, statul nu a reușit să aducă încasările din taxe și impozite la nivelul dorit. Aproape un miliard de lei s-a pierdut la încasările din TVA și circa 600 de milioane la accize.
Totodată, ritmul de absorbție al fondurilor europene a creat o „gaură” de un miliarde de lei la buget. Mai exact, statul și-a programat încasări de 2,9 miliarde de lei din sumele primite de la UE în contul plăților efectuate, suma ridicându-se la 1,9 miliarde de euro în intervalul aprilie-iunie.
Cheltuielile au fost de asemenea cu 3,2 miliarde de lei mai scăzute decât suma din program, principalele reduceri înregistrându-se la investiții, respectiv la cheltuielile de capital, unde statul a realizat doar 80,2% din program. Mai exact, executivul a cheltuit cu investițiile 3,5 miliarde de lei în trimestrul doi, față de 4,4 miliarde de lei asumate.
Evoluția este similară cu cea consemnată în primul trimestru.