Ștefan Roșeanu, director general CFR Călători: Aproape 10 milioane de români „merg în fiecare an cu nașul”. INTERVIU GÂNDUL

„Mersul cu nașul” înseamnă pierderi anuale între 30 și 40 de milioane de lei pentru CFR Călători, în condițiile în care peste 15% dintre clienți aleg să călătorească fără bilet, a declarat Ștefan Roșeanu, director general CFR Călători, într-un interviu acordat gândul.

Anul trecut, CFR Călători a avut peste 53,4 milioane de clienți, ceea ce înseamnă că peste 1,3 milioane de călători nu și-au cumpărat o legitimație, preferând să cadă la înțelegere cu conductorul sau șeful de tren.

„Noi estimăm că undeva între 15 și 20% din numărul actual de călători aleg să meargă cu nașul, ceea ce înseamnă undeva între șapte și zece milioane de călători care nu plătesc bilet. Sunt venituri, dacă faceți o socoteală, probabil între 30-40 de milioane de lei pe care CFR Călători le pierde anual”, ne-a precizat Roșeanu. Pentru a pune capăt acestui fenomen, reprezentanții CFR Călători susțin că vor intensifica acțiunile de control în trenuri, dar și că vor acorda o atenție sporită modului în care își fac treaba însoțitorii de tren.

Câți călători au fost prinși fără bilet în prima parte a anului

În primele cinci luni ale anului echipele de control ale transportatorului de stat au depistat peste 220.000 de persoane care călătoreau fără legitimație și cărora li s-au eliberat bilete în valoare de peste 2,9 milioane de lei, reiese din datele comunicate de companie pentru gândul.

În ceea ce privește numărul conductorilor concediați pentru că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu, directorul CFR Călători susține că „sunt dosare în care solicităm aplicarea maximă a sancțiunii inclusiv desfacerea contractului de muncă”. Cu toate acestea, niciun angajat nu a fost dat afară până acum pentru că ar fi acceptat bani de la călătorii care nu și-au cumpărat bilet.

Cu toate că fenomenul „mersului cu nașul” aduce pierderi considerabile pentru CFR Călători, șeful companiei susține că principala problemă a operatorului de stat rămâne apetitul scăzut al românilor pentru mersul cu trenul. De aceea, unul dintre obiectivele asumate pe termen lung îl reprezintă revigorarea traficului de călători.

Numărul călătorilor a scăzut cu circa 40% în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani numărul călătorilor a scăzut cu circa 37,6%, de la 85 de milioane de călători în 2007, la 53,4 de milioane anul trecut. În primele cinci luni ale acestui an operatorul de stat a avut puțin peste 20 de milioane de clienți. Dacă ritmul se menține, până la sfârșitul lui 2012 numărul mediu de călători va coborâ la 48,2 milioane de persoane. Numărul mediu de călători se referă la persoanele care și-au cumpărat bilet.

„Scăderea numărului de călători s-a produs pe fondul unei reorganizări a economiei și a societății românești. Este o naștere a întreprinderilor mici și mijlocii care implică un alt impuls în nevoia de mobilitate. E vorba de fragmentarea de-a lungul zilei a orelor de plecare și de sosire și atunci CFR Călători trebuie să se reorganizeze. Mersul trenurilor oferit trebuie să se reorganizeze în jurul ideii de mers cadențat. Cadența trebuie să varieze de la jumătate de oră până la 2-3 ore, patru maxim pentru rutele foarte lungi”, susține Roșeanu.

Practic, dacă distanța parcursă cu trenul este foarte mică, numărul de trenuri care circulă pe ruta respectivă ar urma să fie mai mare. Pentru a putea acoperi un mers cadențat, CFR Călători trebuie să-și lărgească flota prin modernizarea vagoanelor și locomotivelor existente, dar și prin achiziționarea altora noi.

Dacă în prezent rețeaua feroviară internă este deservită de circa 500 de locomotive, 970 de vagoane și 120 de automotoare (Săgețile Albastre), pentru a face față unui mers cadențat, flota ar trebui să numere „300 de automotoare, probabil undeva la vreo 400-500 de locomotive și peste 2.000 de vagoane”, apreciază directorul general.

Roșeanu: Întârzierile sunt cauzate în mare parte de furturile de pe calea ferată

În ceea ce privește sutele de minute de întârzieri pe care le acumulează trenurile CFR în fiecare zi, cauza principală o reprezintă problemele de securitate, mai exact furturile de pe calea ferată precum și limitările de viteză impuse de lucrările de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare, susține Roșeanu.

„Din păcate, marea majoritatea a întârzierilor sunt pe fondul furturilor de elemente de siguranță a circulației care se produc la nivel național. Sunt evenimente care perturbă circulația în sensul că trenurile sunt limitate la viteze foarte mici, 15-20 de kilometri la oră, pentru a evita accidente. Minutele de întârziere din cauze strict tehnice reprezintă sub 20% din numărul total al incidentelor”, ne-a declarat directorul CFR.

Întrebat la ce sumă se ridică prejudiciul creat de hoții de fier vechi, Roșeanu ne-a precizat că nu are o estimare oficială însă „costurile de înlocuire sunt de 15-20 de ori mai mari decât banii care se încasează din aceste furtișaguri”.

Roșeanu: Eu la calea ferată nu pot să fiu indisciplinat și să o iau pe banda de urgență că mi-am pierdut răbdarea

În prezent circa 4.000-5.000 de kilometri de cale ferată permit viteze de peste 100 de km/oră. Cu toate acestea, dispariția unor elemente de pe un tronson de cale ferată intens circulat poate duce la întârzieri în lanț, atrage atenția directorul CFR Călători.

„Calea ferată funcționează ca un sistem. Un incident are repercusiuni asupra altor zone de trafic poate mult mai vizibil decât în zona rutieră. Plus că eu la calea ferată nu pot să fiu indisciplinat și să o iau pe banda de urgență că mi-am pierdut răbdarea așa cum fac mulți dintre participanții la trafic când nu mai au răbdare să stea în coloană să aștepte eliberarea autostrăzii sau a drumului național”, a adăugat el.

În ultimii cinci ani, CFR Călători a primit subvenții în valoare de 1,6 milioane de euro, potrivit ZF. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 521,3 milioane de euro, datorii în valoare de aproape 400 de milioane de euro și un profit de 300.000 de euro. CFR Călători se află pe lista companiilor de stat pentru care vor fi recrutați manageri din sectorul privat, angajament asumat de guvern în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Roșeanu, despre eventuale majorări de tarife: Nu căutăm să mărim prețurile la bilete, căutăm să atragem mai mulți călători în tren

O altă măsură luată de autoritățile române pentru a-și onora angajamentele față de FMI, CE și BM a fost scumpirea biletelor de tren din vara anului trecut. Măsura a fost posibilă după ce guvernul Boc a modificat prin ordonanță de urgență prevederile conform cărora tarifele practicate de CFR Călători și Metrorex pot fi majorate doar cu nivelul inflației și doar cu acordul Consiliului Concurenței. Motivația invocată de Executiv a fost nevoia echilibrării bugetelor companiilor de stat și a reducerii arieratelor, condiții impuse de creditorii internaționali.

În august 2011, CFR Călători a anunțat de pe o zi pe alta majorarea tarifelor cu 18%. Reprezentanții companiei au precizat la acea vreme că decizia a fost luată pentru a „echilibra situația financiară a companiei”, dar și pe fondul „creșterii prețurilor la diferite materiale cu pondere mare în activitatea de transport feroviar: combustibil, energie, piese, etc.”.

Întrebat dacă CFR Călători plănuiește o nouă rundă de scumpiri, în contextul liberalizării prețurilor la energie electrică, directorul general Ștefan Roșeanu ne-a declarat că „întotdeauna majorările de prețuri la capitolul energie și combustibili fosili au un impact negativ, deci ne cresc costurile. Peste 25% din costurile noastre sunt numai pe acest capitol”. Cu toate acestea, Roșeanu susține că „nu căutăm să mărim prețurile la bilete, căutăm să atragem mai mulți călători în tren. Ceea ce ne interesează pe noi este să aducem cât mai mulți bani printr-o creștere a bazei de plătitori la CFR Călători, nu să le punem mai mari taxe”