STUDIU | Blocajul autorizării noilor construcții din București duce la o pierdere de 10,4 miliarde de euro din valoarea adăugată în economie pentru 2022-2026

Suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector a produs pierderi semnificative atât companiilor din construcții și imobiliare, dar și în ceea ce privește contribuția acestor industrii la formarea Produsului Intern Brut (PIB), arată cel mai recent studiu de impact dat publicității.

În urmă cu mai bine de un an și jumătate, în 1 februarie 2021, în Consiliul General al Municipiului București s-a votat propunerea primarului general lui Nicușor Dan de suspendare a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) din sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6, ceea ce a afectat costructorii și dezvoltatorii imobiliari, implicit sumele care ar fi putut ajunge la buget, după cum arată principalele concluzii ale primului studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din București, efectuat de analistul financiar Iancu Guda și prezentat marți în premieră la evenimentul organizat de Bucharest Real Estate Club, Residential Conference: The Future of Quality Living.

Bucharest Real Estate Club (BREC) este cea mai mare organizație a pieței de real estate, formată din investitori majori, locali și internaționali, activi pe segmentele proiectelor de regenerare urbană, clădirilor de birouri, parcurilor logistice și industriale, parcurilor de retail, investițiilor rezidențiale, cu portofolii cumulate de peste 10 miliarde de euro.

Pe scurt:

• Aportul direct al industriilor de construcții și tranzacții imobiliare la formarea Produsului Intern Brut generat în București a scăzut de la 14,2% în 2019 la 13,3% în 2021.
• Contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021.
• Nouă din 10 companii active în sectoarele analizate, care își desfășoară activitatea în București, sunt expuse riscului de insolvență.
• Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) pentru 2022-2026.
• Pierderea întreagă de valoare adăugată în economie este estimată la 52 miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026.

17,2 miliarde de lei, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale

Contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021, iar estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026, potrivit studiului dat publicității marți.

Lunile de blocaj administrativ și incertitudinea climatului urbanistic se reflectă și în aportul direct al industriilor construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului din București, care este în descreștere. Astfel, dacă în 2019, acesta era de 14,2%, în 2020 a ajuns la 14%, iar în 2021, a scăzut la 13,3%.

Datele statistice citate arată că, deși la nivel național, industriile construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare au fost foarte dinamice în ultimii ani, cu u trend ascendent, contribuid cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei Covid-19.a, Bucureștiul a înregistrat o scădere considerabilă.

Atfel, aceste sectoare au înregistrat cea mai mare creștere a locurilor de muncă în 2021 comparativ cu anul 2019 (+80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (+90 miliarde de lei), cea mai mare creștere a soldului activelor fixe (+44 miliarde de lei), reflectând cele mai mari investiții comparativ cu orice alt sector de activitate.

Risc de insolvență

Având în vedere polarizarea acestui sector – respectiv 95% din companii au venituri sub 1 milion euro, reprezentând 29% din total venituri – scăderea numărului de autorizații de construire determină ca nouă din 10 companii active în sectoarele analizate care își desfășoară activitatea în București să fie expuse riscului de insolvență. Conform studiului citat, principala vulnerabilitate a acestor companii este dimensiunea redusă, în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 80%).

Analistul financiar a arătat că estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro), în timp ce pierderea întreagă de valoare adaugată în economie este de aproximativ 52 de miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026.

„Costurile de oportunitate sunt enorme, în condițiile în care veniturile fiscale potențiale care se pot pierde s-ar putea orienta către construcția a 5 spitale, 5 licee și 10 școli primare cu grădinițe, în fiecare sector din București. Alternativ, cu aceste fonduri se poate reface întreaga rețea uzată de termoficare a Bucureștiului”, a declarat analistul financiar Iancu Guda în cadrul conferinței BREC.

„Consecințele lipsei de predictibilitate și a blocajului administrativ pot genera pierderi financiare mai mari decât cele 10,4 miliarde de euro estimate în studiu, prin reticența investitorilor internaționali și locali în a-și plasa capitalul în noi investiții pe piața bucureșteană. Valorea acestor pierderi este imposibil de cuantificat”, a declarat Despina Ponomarenco, Președinte Bucharest Real Estate Club.