STUDIU. Câți români își duc la reciclat hainele vechi și câți reciclează deșeurile din gospodărie. Soluția cea mai potrivită pentru a scăpa de îmbrăcămintea veche este donația

Doar jumătate sau 57% dintre participanții la un studiu realizat la comanda Fundației World Vision România susțin că reciclează materialele textile cum sunt și hainele vechi, principalele motive indicate fiind protejarea mediului (60%) și faptul că pur și simplu reciclarea este o soluție mai bună decât aruncarea hainelor vechi la coș.

De asemenea, aproape trei români din patru (73%) reciclează deșeuri, în majoritate plastic (88%), hârtie și carton (85%) și sticlă (75%).

De altfel, aproape 87% din cei care nu reciclează deocamdată deșeuri textile ar fi interesați pe viitor s-o facă.

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

Conform studiului iVox realizat la comanda Fundației World Vision România în cadrul campaniei #WardrobeChange, parte din proiectul „Make Europe Sustainable for All ”derulat de Comisia Europeană (CE) pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din cadrul Agendei 2030, majoritatea respondenților au declarat că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii cu impact minim asupra mediului.

Totodată, rezultatele studiului arată că românii sunt relativ bine informați cu privire la poluare și își doresc să recicleze deșeurile din gospodărie, însă nu au unde să o facă.

Într-o proporție covârșitoare, respondenții consideră că primăriile sunt principalele responsabile de gestionarea problemei deșeurilor.

Donația este soluția cea mai potrivită pentru a scăpa de îmbrăcămintea veche

Conform rezultatelor studiului date publicității nu demult, soluțiile cele mai potrivite pentru a scăpa de îmbrăcămintea veche sunt donația (80% dintre respondenți), urmată de reciclare (74% dintre intervievați) și recondiționarea hainelor uzate pentru a putea fi purtate o perioadă mai îndelungată (53% dintre participanții la studiu).

„Principala dificultate cu care se confruntă cei care doresc să își dea hainele uzate la reciclat este lipsa unor containere speciale pentru colectarea selectivă, indicată de 8 din 10 respondenți, precum și faptul că le lipsesc informațiile privind locul și modul de colectare (5 din 10)”, au adăugat experții sursei citate anterior.

În plus, mai susțin aceștia, atunci când sunt întrebați cine ar trebui să vină cu soluții pentru a stimula reciclarea/recondiționarea hainelor vechi, 46% dintre respondenți au nominalizat primăriile. La mare distanță urmează Guvernul (24%).

Câți români ar da bani pe haine ecologice. În fiecare secundă, un camion de gunoi plin de textile este aruncat la groapa de gunoi sau incinerat

Una dintre surprizele revelate de sondajul World Vision este și faptul că cei mai mulți dintre români (50,4%) ar fi de acord să plătească mai mult pentru a purta haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii prietenoase cu mediul.

Totodată, mai bine de 70% dintre români ar cumpăra haine realizate din materiale reciclate, ca de exemplu din PET reciclat, din care se produce poliesterul.

Deșeurile textile reprezintă o sursă majoră de poluare. În fiecare an, pe mapamond sunt produse circa 150 de miliarde de articole de îmbrăcăminte. Majoritatea celor purtate și uzate ajung în gropile de gunoi municipale sau sunt arse în incineratoare.

Efectele negative asupra sănătății provocate de poluarea cu deșeuri textile sunt în general cunoscute de către români, conform studiului.

Astfel, circa 80% dintre respondenți au menționat pericolul microfibrelor sintetice care ajung în carnea peștilor pe care îi consumăm și poluarea solului cu materiale textile care se descompun în sute de ani.

Este cunoscut faptul că industria textilă a contribuit la poluarea oceanelor cu aproximativ 1,4 milioane de trilioane de particule de fibre de polimeri, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Industria modei are un impact masiv asupra mediului, fiind responsabilă pentru 20% din apele uzate ale lumii, 10% din emisiile de carbon și cantități vaste de deșeuri.

Procedură de infringement

La nivelul Uniunii Europene (UE) există o Directivă-cadru privind deșeurile care stipulează că până în 2025 statele membre trebuie să colecteze selectiv deşeurile textile.

Din păcate, în acest an România se va confrunta probabil cu o procedură de infringement (încălcarea legislației comunitare) din cauza modului defectuos în care tratează problema deșeurilor în general.

Performanţa este foarte joasă în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor municipale (14%) faţă de ţinta de 50%.

În urmă cu trei ano, 70% din deșeurile municipale erau aruncate la groapa de gunoi, o proporție foarte înaltă față de media UE.

În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a deșeurilor a crescut la 4%.

Cu toate că nu există deocamdată, Executivul de la Bruxelles va stabili ţinte cantitative pentru reducerea deşeurilor textile în UE, ca parte a ambițiosului Pact Ecologic European.

Studiul World Vision România a fost realizat online, în această primăvară, pe un număr de 2.232 de persoane.

Eșantionul studiat reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban.