SURPRIZA din portofelele românilor. LISTA SCUMPIRILOR de la 1 iulie

gândul vă prezintă lista completă la scumpirilor care vor trebui suportate de români începând de la 1 iulie, dată de la care vor intra în vigoare prețuri crescute la gazeși mărirea amenzilor pentru abateri în trafic.

1. Gazele se scumpesc cu 2,5%

Românii vor plăti, de la 1 iulie, mai mult cu 2,5% pentru gazele naturale, iar companiile cu 1,5% mai mult. Motivul scumpirii gazelor ține de majorarea ponderii gazelor din import, care va ajunge la 10% din consum. Reprezentanții ANRE au explicat recent că se intenționează asftel depozitarea unor cantități de gaze naturale „pentru a întări siguranța în aprovizionare”, având în vedere situația din Rusia și Ucraina.

Gospodăriile din România plăteau, la sfârșitul anului trecut, cele mai mici prețuri la gazele naturale din Uniunea Europeană, de 3 euro pe 100 de kilowatt/oră, cu toate taxele incluse, potrivit Eurostat. La nivelul UE, media prețului la gaze naturale este de 7 euro pe 100 kilowatt/oră.

Potrivit calendarului de liberalizare agreat de Guvern cu FMI în 2012, prețul gazelor pentru consumatorii casnici va fi liberalizat în totalitate la 31 decembrie 2018.

O altă schimbare vizează salariul minim brut pe economie. De la 1 iulie va crește salariul minim brut pe economie de la 850 de lei la 900 de lei, ceea ce va duce și la majorarea amenzilor de circulație. 

Un punct de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Astfel, din iulie un punct de amendă va reprezenta echivalentul a 90 de lei. Astfel că un șofer care depășește limita de viteză cu 51 până la 60 de kilometri pe oră, abatere pentru care se acordă între 9 și 20 de puncte de amendă, va fi sancționat de la 1 iulie cu amenzi cuprinse între 810 lei și 1.800 de lei, față de amenzi între 765 de lei și 1.700 de lei, cum se întâmplă acum.

Depășirea limitei de viteză cu peste 60 de kilometri pe oră implică sancțiuni cuprinse între 21 și 50 de puncte amendă, respectiv între 1.890 de lei și 4.500 de lei, de la 1 iulie 2014.

De majorarea cu 50 de lei a salariului minim de la 1 iulie vor beneficia peste 960.000 de angajați, potrivit datelor de la Ministerul Muncii. 

Chiar și după majorarea salariului minim la 900 de lei, din iulie, România va continua să ocupe penultimul loc la nivel european în ceea ce privește nivelul acestui venit.

Cel mai prost plătiți salariați din România câștigau la sfârșitul anului trecut puțin peste un euro pe oră, cu 10 eurocenți mai mult decât vecinii din Bulgaria. În 2014, suma a ajuns la circa 1,2 euro pe oră, mai puțin decât un angajat din America Latină sau din Beijing, reiese din datele Eurostat și ale Națiunilor Unite, după cum a scris gândul aici.

3. Roaming mai ieftin

Utilizatorii români de telefonie mobilă și internet mobil vor beneficia de tarife reduse cu 20% – 55% pentru serviciile de roaming în călătoriile din spațiul Uniunii Europene, începând cu 1 iulie, în cazul utilizării planului tarifar de bază (Eurotarif), conform Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Un MB de date va costa maximum 20 de cenți în roaming, tariful pentru apelurile făcute va fi de maximum 19 cenți pe minut, iar pentru cele primite abonații vor plăti maximum 5 cenți pe minut. Trimiterea unui sms va costa 6 cenți. 

4. Factura la electricitate scade cu 2,6%

Dacă pentru gaze vor plăti mai mult, la electricitate românii vor plăti mai puțin de la 1 iulie. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că facturile la electricitate vor fi, în medie, mai mici cu 2,6% începând de la 1 iulie. 

Anunțul autorității de reglementare vine după ce anterior reprezentanți ai ANRE precizau că, de la 1 iulie, în facturi se va regăsi celebra taxă de stâlp, pe care o plătesc Hidroelectrica și Nucelarelectrica.

Însă impactul taxei de stâlp, care ar fi scumpit facturile cu aproximativ 1,5%, nu va fi resimțit de populație, fiind compensat, printre altele, de reducerea altei taxe care apare în facturile la curent electric: taxa de cogenerare. Taxa de cogenerare este percepută de furnizorii de electricitate, banii strânși trebuind să fie folosiți de companiile de electricitate pentru investiții. 

De exemplu, la o factură lunară în valoare de 110 lei, contribuția de cogenerare este de 3,36 lei, iar certificatele verzi reprezintă 6,53 lei.  

Explicația oficialilor ANRE pentru scăderea taxei de cogenerare, de la 1 iulie, este simplă: furnizorii de energie electrică ce încasează prin facturi taxa de cogenerare – care se regăsește sub denumirea de contribuția pentru cogenerare –  nu au cheltuit toți banii strânși, iar ANRE a decis să reducă acest bonus.

„ANRE a constatat că nu toți banii strânși din contribuția de cogenerare au fost folosiți pentru investiții, așa că a decis reducerea acesteia. Bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficiență (taxa de cogenerare n.n.) este corect acordat. Dar banii nu au fost cheltuiți de companiile de furnizare, iar ANRE îi penalizează de fiecare dată. Nu se poate spune că oamenii au plătit mai mult, ci că firmele nu au cheltuit banii”, au declarat pentru gândul surse din ANRE.

De la 1 iulie, consumatorii casnici au un coș de energie format din 30% energie de pe piața liberă și 70% din piața reglementată, de la Nuclearelectrica și Hidroelectrica. ANRE a recunoscut taxa pe stâlp în tarife doar pentru 70% din consum, ceea ce ar generat o creștere de 1,2 – 1,5% pentru consumatorii casnici. „Această creștere a fost însă anulată de faptul că bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficiență a scăzut cu 10 lei pe MWh, de la 18,4 lei pe MWh, de la 1 iulie”, a precizat săptămâna trecută președintele ANRE, Niculae Havrileț.

ANRE: Românii și-au recuperat 80% din banii facturați în plus de Electrica

Întrebat când își vor recupera oamenii banii în urma dublei facturări a certificatelor verzi în 2012-2013, șeful ANRE, Niculae Havrileț, a declarat recent că, din calculele ANRE, aceștia au fost recuperați deja, până acum, în proporție de 75-80%. Restul banilor vor fi recuperați de consumatorii casnici până la sfârșitul acestui an, a mai adăugat șeful ANRE.

„Populația își va recupera banii plătiți în plus până la sfârșitul acestui an. Marii consumatori deja și-au recuperat banii. Recuperarea banilor a început după ce facturile au scăzut de la 1 iulie 2013”, rezumă situația surse din ANRE. Pe scurt, reprezentanții ANRE susțin că suprafacturarea descoperită de DNA a fost de fapt o „inadvertență”, pentru că legislația nu a fost clară, lăsând loc la interpretări. „Nu numai Enel a interpretat așa, ci șase din cei opt furnizori au facturat la fel. Nu vreau să fac nominalizări”, au explicat pentru gândul surse din ANRE.

Gândul a scris că peste un milion de români, majoritatea din București și județul Ilfov, abonați ai Enel Muntenia, au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. În total, paguba românilor este estimată la câteva milioane de euro, potrivit informațiilor care apar în referatul procurorilor DNA. Pe 6 iunie aceștia au anunțat reținerea vicepreședintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a directorului ENEL Florin Gugu și a lui Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Întrebat la acea dată despre posibilitatea ca oamenii să își recupereze banii pierduți, premierul Victor Ponta a spus că vor fi luate toate măsurile după ce se constată din punct de vedere legal care este situația.