Tăriceanu: Temerile unor operatori legate de OUG 114 au contribuit la influențarea cursului de schimb/ Ce spune despre eventuala ieșire de pe piața românească a unei mari bănci și repatrierea aurului

„Au fost alte elemente care au contribuit la influențarea cursului de schimb. Alte elemente, aș spune temerile unor operatori, fie din domeniul bancar, fie din alte zone, legate de OUG 114. Am accelerat discuțiile, am avut întâlniri și am încercat să preiau de la diferite sectore problemele pe care le au legate de OUG 114. Cred că săptămâna viitoare ne vom concentra pe zona energetică și de telecomunicații, ca până la sfârșitul lunii să facem o ouă rundă de consultări cu operatorii din domeniu și apoi urmează partea administrativă. Adică Guvernul va promova OUG. În cazul în care nu am termina, atunci s-ar putea să fie prorogat termenul de aplicare, dar cred că o să terminăm până la 31 martie”, a declarat peședintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, miercuri, la Digi24.

Tăriceanu a mai spus că discută și cu docial-democrații și a anunțat că vor mai fi întâlniri pe acest subiect zilele următoare.

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

ACTUALITATE Jandarmeria respinge acuzațiile Europol privind folosirea forței excesive la MITINGUL anti-TRENULEȚ de luni

16:40

„Nu e decuplat (PSD de la discuții – n.r.). Chiar azi am vorbit cu colegii din PSD, o să avem zilele următoare întâlniri. O consultare a avut loc și înainte de adoptarea OUG. Eu, și fost prim-ministru, și ca președintele unui partid liberal ma interesează sa discut aceste probleme. Nu exista niciun fel de intenție de atitudine ostilă. Astăzi, vorbeam cu ministrul Finanțelor, domnul Teodorovici și i-am propus ca în zilele următoare să facem o întâlnire au asociația oamenilor de afaceri, care a venit cu niște propuneri extraordinar de bune. Cred ca este și în interesul nostru. Guvernul urmărește sa-și maximizeze veniturile, să elimine evaziunea fiscală”, a adăugat Tăriceanu.

Și președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat sâmbătă că în a doua parte a lunii Guvernul ar putea adopta o Ordonanță de Urgență care să completeze OUG 114/2018, după ce vor fi găsite soluții acceptate de toate părțile din domeniile bancar, energie și opratorii de telefonie mobilă.

Miercuri, la cursul valutar, media afișată de BNR a fost de 4.76 lei/euro.

Tăriceanu, despre Raiffeisen: E regretabil să plece din România. Băncile se duc după profit

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, întrebat despre eventuala ieșire de pe piața românească a Raiffeisen Bank, că e regretabil să plece, însă băncile „nu sunt instituții de binefacere, acestea se duc după profit”.

„Am mai auzit astfel de aprecieri, nu sunt indiferent la ele. Eu nu vreau nicio societate, nicio bancă să plece din România. S-ar putea să fie piețe mai atractive. Întotdeauna sunt avantaje și dezavantaje. Nu cred că piața din România e chiar atât de neatractivă. În orice caz băncile nu sunt instituții de binefacere. Ele umblă după profit. Fac profit stau, dacă nu fac profit probabil că își caută alte orizonturi. Dar în România sunt foarte multe firme mari, serioase, solide care fac profituri excepționale, au un comportament corect, își plătesc taxele, de exemplu OMV Petrom a făcut anul trecut un profit de 4,1 miliarde de lei”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Digi24.

Președintele Senatului a afirmat că e regretabil ca orice firmă, fie românească sau străină, să plece din țară.

Tăriceanu, despre repatrierea aurului: Trebuie discutat cu BNR. S-ar putea să existe o justificare

Călin Popescu Tăriceanu a declarat că trebuie să existe o discuție cu reprezentanții BNR în privința repatrierii aurului, ca aceștia să dea explicații de ce o parte din rezerva de aur este ținută în străinătate. Liderul ALDE a susținut că poate există o justificare a acestei decizii a BNR.

„Trebuie făcută după părerea mea o discuție cu Banca Națională care poate să dea niște explicații de ce se șine o parte din rezerva de aur în țară, de ce o parte se ține în străinătate, care este practica în alte țări. Trebuie aceste lucruri să le discutăm să le înțelegem mai bine. La sfârșit putem să tragem concluzii. Vedem ce fac țările mari din UE, ude își țin rezervele? Și le țin în străinătate? S-ar putea ca ținutul unei părți din rezervă în străinătate să aibă o justificare, și anume să reprezinte o garanție că această rezervă există, cu toate că BNR este o instituție independent, ea nu este sub controlul nimănui”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Digi 24.

El a adăugat: „Nu trebuie să îi împușcăm pe cei care vin cu o idee care poate este corectă. O discuție cu experți cred că ar lămuri acest subiect”.

Reacția liderului ALDE vine ca reacție a faptului că președintele PSD, Liviu Dragnea, și senatorul PSD Șerban Nicolae au depus, miercuri, 27 februarie, un proiect prin care Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale. Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă nu s-a schimbat decât marginal din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este la Banca Angliei, în custodia BNR.

Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

„Pentru domnul de la Raiffeisen, eu nu stau să discut cu dânsul. E regretabil ca o firmă indiferent că e românească sau străină să plece din România, dar sigur că ei își fac socotelile și știu cel mai bine și decizia le aparține. Dacă celelalte bănci nu fac acest lucru, nu pleacă, atunci unul singur nu este relevant pentru a considera că este un semnal semnificativ pentru mediul bancar”, a adăugat Tăriceanu.

Raiffeisen Bank International a anunțat miercuri că este nevoită să își reevalueze operațiunile din România, după taxa impusă de Guvern în decembrie, a declarat directorul general al instituției, Johann Strobl, citat de Reuters.

Raiffeisen deține 6% din activele sale bancare în România, adică 8,97 de miliarde de euro.

„Va trebui să reevaluăm România”, a declarat Johann Strobl în raportul anual al băncii.

Banca nu a determinat impactul taxei asupra afacerilor sale.

În decembrie Guvernul a adoptat OUG 114, care impune o taxă asupra activelor bancare, în funcție de evoluția ROBOR.

Raiffeisen are în România peste 5.000 de angajați și peste 2 milioane de clienți. Prima reprezentanță a băncii a fost deschisă la București în 1994. În 2001 instituția a preluat Banca Agricolă, iar în 2002 Raiffeisenbank (Romania) si Banca Agricola Raiffeisen au fuzionat, formând Grupul Raiffeisen.

Raiffeisen Bank România a raportat pentru anul 2018 cu un profit de 881 mil. lei (189 mil. euro), cu 79% mai mult decât în 2017, în condițiile creșterii creditării cu 19%, până la 26,7 mld. lei, potrivit informațiilor transmise de bancă.