Țările mici din estul Europei se opun clemenței pentru Grecia. „Am suferit mult mai mult”

La o reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro, în Riga, Letonia, la sfârșitul lunii aprilie, DuÅ¡an Mramor, șeful Finanțelor din Slovenia, a decis: ajunge!

Apoi, Mramor a spart unul dintre ultimele tabuuri rămase de cinci ani în criza datoriilor, sugerând pentru prima dată că Grecia ar putea avea nevoie un „Plan B”.

„Discursul meu a fost despre ceea ce vom face în cazul în care noul program nu va fi atins la timp, pentru ca Grecia să se finanțeze și să își îmbunătățească lichiditatea”, a declarat Mramor jurnaliștilor în ziua următoare.

ACTUALITATE Actorul din Baby Driver, Hudson Meek, a murit la vârsta de 16 ani, după ce a căzut dintr-o mașină aflată în mișcare

11:25

ACTUALITATE EXPLOZIE urmată de incendiu într-o clădire din Constanţa. Un bărbat a suferit arsuri pe 40% din corp

11:05

Deși apelul său slab mascat pentru a considera o ieșire a Greciei din zona euro nu a fost pe ordinea de zi, Mramor a avut sprijin din partea colegilor săi lituanieni și slovaci.

Episodul evidențiază o forță neașteptată în această ultimă rundă de discuții despre criza din Grecia, și anume forța țărilor mici, relativ sărace din Europa de Est, dintre care multe au aderat la uniunea monetară numai după ce Grecia a intrat în criză, scrie wsj.com.

Cu tăieri dureroase și măsuri de austeritate luate pentru a face față propriilor probleme financiare, politicienii din aceste țări se opun clemenței pentru Grecia, o țară ai cărei cetățeni, spun ei, se bucură de salarii și pensii mai mari decât ale lor. Acum își arată deschis nemulțumirea.

Unii, cum ar fi ministrul de finanțe din Slovacia, Peter Kazimir, și prim-ministrul estonian, Taavi Rõivas, au căpătat un profil public important, deseori prin conturile lor de Twitter. Fără subtilități diplomatice, ei au abordat probleme pe care alți oficiali de obicei le lasă nerostite.

„Mă tem că băncile grecești ar putea să nu se mai redeschidă cu euro ca monedă, în cazul în care referendumul de duminică se încheie cu un NU”, scria Kazimir pe Twitter săptămana trecută, înaintea votului public cu privire la măsurile de austeritate.

Astfel de comentarii au ajutat la schimbarea dinamicii celor mai recente discuții privind salvarea Greciei, comparativ cu negocierile din 2010 și 2012, când Germania a trebuit să preia conducerea impunând termeni duri unor națiuni care aveau nevoie de un colac de salvare financiară. Oficialii germani au arătat către acestea în ultimele luni pentru a sublinia că zona euro a fost unită în respingerea cererilor grecești.

Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania nu vor clemență pentru Grecia

În 2010, Slovacia a refuzat să participe la primul program de salvare pentru Grecia. După ce Parlamentul a respins o extindere a fondului de salvare, un an mai târziu guvernul a căzut și extinderea a fost aprobată la scurt timp. Kazimir s-a referit adesea la aceste evenimente, atunci când a contestat cu omologii săi din zona euro cererile grecilor, potrivit oficialilor familiari cu discuțiile.

În ultimii ani, Slovacia și-a luat drept aliați Estonia și Letonia, care au aderat la zona euro în 2011 și respectiv în 2014,  precum și Lituania, care a aderat la zone euro de la 1 ianuarie.
” Nu spuneți că ați făcut cel mai mult în Europa. Nu, ați făcut prea puțin, prea încet, și semnificativ mai puțin decât Estonia „, a declarat ministrul eston al Educației, Jürgen Ligi, care a fost ministru de finanțe al țării sale timp de cinci ani, până la sfârșitul anului 2014.

Ligi are cunoștințe „la prima mână” în ceea ce înseamnă să conduci o economie printr-un roller coaster. În 2008 și 2009, când criza financiară globală a lovit țara baltică, PIB-ul Estoniei s-a contractat cu 3,7% , respectiv cu 14,3% și a trebuit să pună în aplicare reduceri dure de cheltuieli.

Impozitele pe salarii și vânzări au crescut în timp ce ajutoarele de șomaj au fost reduse. Concedierea angajaților a devenit mai ușoară.

„Am suferit mult mai mult decât Grecia”, a declarat Ligi intr-un interviu. „Dar noi nu ne-am oprit să ne văităm, am luat măsuri”, a  comentat el.

Salariul minim lunar în cele trei state baltice și Slovacia variază între 300 de euro (334,6 dolari) și 390 de euro, față de 683,7 euro în Grecia, în ciuda reducerilor recente.

În Letonia, cu o populație de aproximativ 2 milioane, simpla menționare a Greciei o înfurie pe Sandra Lace, o femeie de 50 de ani din Letonia.

„Grecii sunt pur și simplu nerușinați, nerușinați”, a spus femeia de 50 de ani, care vinde tricouri cu simboluri letone într-o piață din centrul orașului Riga. „Când au fost luate măsuri de austeritate la noi, salariul meu a fost tăiat, iar volumul de muncă a crescut. Letonii nu au protestat, nu și-au permis”, mai spune femeia.

Economia Letoniei s-a prăbușit în 2009, contractându-se cu mai mult de un sfert în urma crizei financiare globale. Aproximativ 200.000 de letoni au părăsit țara pentru a-și căuta de lucru în străinătate, în timp ce guvernul a impus reduceri drastice ale cheltuielilor publice.

„Guvernul le spune oamenilor că datoriile trebuie plătite?”, se întreabă Juris Lupkins, un întreprinzător care face ustensile de bucătărie din lemn în orașul leton Tukums. „Se pare că nu le spune”, adaugă el.

Oamenii de afaceri, cum este și Aivars Flemings, șeful unei companii care produce stingătoare de incediu, spun că în 2009 au avut probleme pentru că majoritatea furnizorilor străini au început să solicite plata în avans pentru orice livrare, din cauza problemelor din economie. La începutul acestei săptămâni,  Aivars Flemings a declarat că și-a informat clienții săi din Grecia, unde vinde marfă de 60.000 de euro pe an, că este nevoit să ia aceleași măsuri. „Nu pot face mai mult”, a spus el.