VIDEO | Taxa de solidaritate pentru OMV Petrom, aprobată de deputați în 38 de secunde în comisii. Cât ar urma să plătească gigantul din energie

Plenul Camerei Deputaților a votat, miercuri – după ce aleșii din Comisia pentru industrii și servicii au adoptat raportul de admitere în mai puțin de un minut –  proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 186/2022 care introduce o nouă taxă de solidaritate ce vizează gigantul OMV Petrom, care a fost aprobat pe repede-înainte, cu amendamente, cu doar o zi în urmă, în plenul primei camere sesizate cu cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis. În urma consultărilor din Coaliție, senatorii au eliminat articolul care prevedea cum se calculează taxa de solidaritate, pentru a intra în acoperirea actului normativ, dar au adăugat un nou amendament prin care se instituie o nouă taxă care se adresează tot companiei care susținea că nu se încadrează în obligația prevăzută de legislația inițială.

UPDATE: Proiectul a trecut în plenul camerei decizionale cu 182 de voturi pentru, 38 contra și 44 de abțineri.

După adoptare, proiectul a fost depus la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, de către aleși. Dacă nu e atacat, proiectul de lege merge iar la Palatul Cotroceni pentru promulgare. Șeful statului are termen de 10 zile pentru a semna decretul, în cazul în care nu decide, la rândul său, să îl atace la Curtea Constituțională a României.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților au intrat în ședința de miercuri, cu un singur punct pe ordinea de zi, au votat raportul cu propunere de aprobare și au plecat. Totul a durat aproximativ 38 de secunde, spre disperarea aleșilor din Opoziție, care au vrut să dezbată forma votată cu o zi în urmă de senatori, iar ulterior au încercat, fără succes, să îl scoată de pe ordinea de zi a plenului forului decizional, unde deja se află pentru a fi votat tot miercuri.

Deputata USR Cristina Prună și alesul AUR Ciprian-Titi Stoica au criticat, în timpul dezbaterilor din plen anterioare votului, au criticat atitudinea parlamentarilor Puterii, care nu au permis dezbateri reale asupra proiectului.

Modul în care a fost votat proiectul în comisii a fost inclus într-un scurt video realizat de parlamentarii AUR:

Într-o filmare ulterioară, Florin Roman, deputat PNL, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a explicat viteza cu care a trecut proiectul de ambele camere ale Parlamentului, adăugând că se va încasa de la OMV Petrom 300 de milioane de euro, deci echivalentul a aproximativ 1,48 de milioane de lei extimat de Gândul pe baza amendamentelor introduse.

„PNL a votat astăzi, în Camera Deputaților, proiectul de lege care prevede supraimpozitarea companiilor din energie. Această lege va aduce sute de milioane de euro la bugetul României, dintre care 300 de milioane vor proveni din impozitarea profitului record obținut anul trecut de compania OMV. Neadoptarea în regim de urgență a acestei legi, reexaminată la cererea președintelui, ar fi văduvit bugetul României de încasarea în următoarea perioadă a sute de milioane de euro”, a declarat Florin Roman.

Ce a solicitat Klaus Iohannis la reexaminare

Traseul proiectului respectă astfel decizia anunțată la Gândul de senatorul Daniel Zamfir, președintele Comisiei economice a Senatului, care spunea că aleșii Puterii vor urgenta adoptarea legii, pentru ca acesta să aibă cât mai multe șanse să intre în vigoare în timp util. Este vorba de încadrarea în termenul-limită destul de stâns la care companiile din sectoarele țiței, cărbune și rafinare ar trebui să achite sume substanțiale pentru „profiturile excesive” în contul statului, 25 iunie.

Cererea a ajuns la Senat – sub numele L839/2022 Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – pe 18 aprilie, după ce fusese trimisă Parlamentului de șeful statului în 13 aprilie.

„Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranța de a nu genera probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat și clarificat mecanismul de calcul privind contribuția de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situații în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor. Menționăm că potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitor la conținutul și fundamentarea soluțiilor legislative: «Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă (…)»”, a transmis Klaus Iohannis.

Senatorii s-au grăbit și au analizat cererea și au făcut modificări în ședința de marți a comisiilor reunite și au transmis plenului un report comun de admitere asupra legii, cu amendamente. Termenul – limită pentru depunerea raportului era 9 mai.

Conform raportului, amendamentul complex care viza OMV Petrom a fost eliminat. „Textul prezintă neclarităţi şi dificultăţi de interpretare, putând genera situaţii care ar conduce la nerespectarea legislaţiei europene”, este menționat la observații de către autori, respectiv grupurile parlamentare PSD, PNL și UDMR. Amendament a fost admis în unanimitate de voturi, au precizat aceștia. Totuși, senatorii din comisiiile reunite nu au renunțat la ideea de taxare și au adăugat un aliniat, care introduce o nouă taxă.

„La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin.(6), cu următorul cuprins:

(6) Prin excepţie de la alin. (1), persoanele plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în domeniile prevăzute de Regulamentul UE 1854/2022 şi care desfăşoară atât activităţi de extracţie a ţiţeiului cât şi de rafînare a ţiţeiului, datorează o contribuţie de solidaritate, calculată conform art. 2 alin (13).”

Taxa vizează iar exclusiv OMV Petrom, fiind singura companie din România care are atât activităţi de extracţie a ţiţeiului cât şi de rafînare a ţiţeiului.

Argumementul autorilor – tot aleșii Coaliției – este că „marjele de rafinare în perioada de aplicare a OUG nr.l86 sunt superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă. Deşi în anul  2023 se estimează că marjele vor scădea, ele vor fi în continuare superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă, activitatea de rafinare nefiind însă impozitată suplimentar.”

Aliniatul menționat cu privire la modul de calcul este de asemenea introdus în Senat proiectul de lege printr-un amendament:

„(13) Contribuţia de solidaritate datorată de către contribuabilii prevăzuţi la art. 1 alin (6) este de 350 lei pe tona de ţiţei procesat în activitatea de rafinare”.

Astfel, dacă aceste amendamente rămân după votul din plenul Camerei Deputaților, for decizional, iar legea e promulgată de președinte și intră în vigoare până la 25 iunie, OMV Petrom ar urma să plătească 1.484.350.000 de lei.

Acesta este suma la care ajunge contribuția luând în calcul cantitatea de țiței procesat, inclusiv condensat, de 4.241.000 de tone, conform raportului anual pe 2022.

Printr-un alt amendament, Black Sea Oil&Gas este scutită de taxa de solidaritate.

Reacția OMV Petrom

Contactați de Gândul, reprezentanții OMV Petrom au transmis, marți, ca nu comentează decizia din comisiile Senatului. OMV Petrom este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.

Creșterea prețurilor din domeniul energiei din 2022 i-a adus celei mai importante companii integrate de petrol și gaze din România un profit net record de 10,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro, de aproape patru ori mai mult decât cel obținut în anul precedent, de 2,86 miliarde de lei, conform rezultatelor anunțate în 2 februarie.

„Vânzările din segmentul Rafinare și Marketing au reprezentat 51% din totalul vânzărilor consolidate, iar vânzările din segmentul Gaze și Energie au reprezentat 49%. Vânzările din segmentul Explorare și Producție au reprezentat numai 0,1% după vânzarea filialelor din Kazahstan (vânzările din Explorare și Producție fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terți)”, anunța compania.

Cumulat, segmentele Explorare și Producție plus Rafinare și Marketing, cele care sunt vizate de contribuția de solidaritate, ar însuma sub pragul de 75% din totalul vânzărilor consolidate. Conform datelor consolidate neauditate, vânzările totale au ajuns la 78,25 miliarde de lei, din care cele aferente segmentului Explorare și Producție – 16,27 miliarde de lei, iar Rafinare și Marketing – 31,26 miliarde de lei, deci însumat 47,63 de miliarde lei, ceea ce reprezintă sub 61% din veniturile totale (și ar conține și elemente care nu sunt incluse în reglementările OUG 186/2022).

Prin urmare, în ceea ce privește taxa de solidaritate, compania a repetat ceea ce spusese în urmă cu trei săptămâni, că nu se încadrează în plafonul stabilit de regulamentul european preluat în legislația națională. Totuși, compania aprecia acum aproape două luni că pot apărea noi modificări în regimul fiscal aplicabil.

Forma adoptată de Senat,  aici.

   Forma adoptată de Senat: 22L839SX by Gandul.info on Scribd

https://senat.ro/legis/PDF/2022/22L839SX.PDF