Taxa de solidaritate pentru OMV Petrom, la a doua încercare de promulgare în trei săptămâni. Care este procedura

Proiectul de lege care prevede o nouă taxă de solidaritate, ce vizează exclusiv gigantul OMV Petrom, a fost trimis, pentru a doua oară la Palatul Cotroceni, după ce Klaus Iohannis le ceruse aleșilor, acum trei săptămâni, să reexemineze draftul actul normativ adoptat anterior de Legislativ și care primise numeroase critici de neconstituționalitate. Forma care prevede noul mod în care ar urma să fie taxată compania pentru profiturile extraordinare în 2022 s-a adoptat după discuții rapide în Coaliție și un traseu-fulger, de doar două zile în ambele camere ale Parlamentului, pentru a se încadra în termenul-limită pentru plata sumelor la buget, stabit de ordonanța de urgență care este aprobată prin această lege, aflată în vigoare.

Camera Deputaților, for decizional, a trimis, vineri, președintelui Klaus Iohannis prentru promulgare al doilea proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/2022, care introducea în legislația națională măsurile instituite la nivel comunitar prin Regulamentul (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

Traseul legislativ

Este a doua încercare a Parlamentului de a trece amendamente la ordonanță de urgență prin care să facă posibilă taxarea companiei OMV Petrom, care nu s-ar încadra în modul de calcul stabilit inițial. Pe scurt, Ordonanța de urgență nr. 186/2022 a stabilit cuantumul, modul de calcul și destinația contribuției de solidaritate. Potrivit Regulamentului european aceasta are caracter temporar. Contribuția de solidaritate va fi plătită de societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv. Aceasta se va calcula prin aplicarea unei cote de 60% asupra bazei, iar baza se calculează pe baza profiturilor impozabile anuale, în exercițiul financiar 2022 și, respectiv, în exercițiul financiar 2023, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021.

Dar, după aprobarea OUG 186/2022, OMV Petrom a transmis că nu se încadrează în categoriile definite și, prin urmare, nu ar fi obligată să plătească o taxă. A urmat o primă variantă aprobată de proiect de lege de aprobare a OUG, care a inclus amendamente care ar fi dus la taxarea OMV, considerate de companie și unii specialiști în fiscalitate drept neconstituționale.

În acest context, Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare, în 13 aprilie, legea aprobată în 29 martie de Parlament. „Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranța de a nu genera probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat și clarificat mecanismul de calcul privind contribuția de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situații în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor. Menționăm că potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitor la conținutul și fundamentarea soluțiilor legislative: «Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă (…)»”, a transmis Klaus Iohannis.

A doua variantă de proiect de lege, cu un nou mod de calcul al taxei de solidaritate, decis la nivel de Coaliție, a trecut pe repede – înainte săptămâna aceasta în Parment, așa cum de altfel afirmase pentru  Gândul senatorul Daniel Zamfir, președintele Comisiei economice a Senatului. Acesta admitea că aleșii Puterii vor urgenta adoptarea legii, pentru ca acesta să aibă cât mai multe șanse să intre în vigoare în timp util. Este vorba de încadrarea în termenul-limită destul de stâns la care companiile din sectoarele țiței, cărbune și rafinare ar trebui să achite sume substanțiale pentru „profiturile excesive” în contul statului, 25 iunie.

Senatorii din comisiiile reunite au eliminat amendamentul anterior complex care viza OMV Petrom, dar nu au renunțat la ideea de taxare și au adăugat un aliniat, care introduce o nouă taxă.

„La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin.(6), cu următorul cuprins:

(6) Prin excepţie de la alin. (1), persoanele plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în domeniile prevăzute de Regulamentul UE 1854/2022 şi care desfăşoară atât activităţi de extracţie a ţiţeiului cât şi de rafînare a ţiţeiului, datorează o contribuţie de solidaritate, calculată conform art. 2 alin (13).”

Taxa vizează iar exclusiv OMV Petrom, fiind singura companie din România care are atât activităţi de extracţie a ţiţeiului cât şi de rafînare a ţiţeiului.

Argumementul autorilor – tot aleșii Coaliției – este că „marjele de rafinare în perioada de aplicare a OUG nr.l86 sunt superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă. Deşi în anul  2023 se estimează că marjele vor scădea, ele vor fi în continuare superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă, activitatea de rafinare nefiind însă impozitată suplimentar.”

Aliniatul menționat cu privire la modul de calcul este de asemenea introdus în Senat proiectul de lege printr-un amendament:

„(13) Contribuţia de solidaritate datorată de către contribuabilii prevăzuţi la art. 1 alin (6) este de 350 lei pe tona de ţiţei procesat în activitatea de rafinare”.

Astfel, dacă aceste amendamente rămân după votul din plenul Camerei Deputaților, for decizional, iar legea e promulgată de președinte și intră în vigoare până la 25 iunie, OMV Petrom ar urma să plătească 1.484.350.000 de lei.

Acesta este suma la care ajunge contribuția luând în calcul cantitatea de țiței procesat, inclusiv condensat, de 4.241.000 de tone, conform raportului anual pe 2022.

Printr-un alt amendament, Black Sea Oil&Gas este scutită de taxa de solidaritate.

Proiectul a trecut de Senat marți, iar miercuri a primit deja raport de admitere – votat în 38 de secunde – și a fost votat în plen de deputați, în calitate de for decizional. Doar obligația legală de a sta două zile la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii a mai pus frână vitezei procesului legislativ.

În acest termen, putea fi atacat de parlamentari la Curtea Constituțională. În această etapă, șeful statului are termen de 10 zile pentru a semna decretul de promulgare, în cazul în care nu decide, la rândul său, să îl atace la Curtea Constituțională a României. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Vineri și sâmbătă, șeful statului se află la Londra, unde participă la recepția oferită de Majestatea Sa Regele Charles al III-lea șefilor de delegații, respectiv la încoronarea Majestății Sale Regele Charles al III-lea și a Reginei Camilla.

Care a fost profitul OMV Petrom în 2022

Miza legii este miliardul de euro care ar ajunge la bugetul de stat, conform estimărilor inițiale ale autorităților, ce includeau toate companiile care activează în domeniile menționate, inclusiv OMV Petrom.

Florin Roman, deputat PNL, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a explicat viteza cu care a trecut proiectul de ambele camere ale Parlamentului, adăugând că se va încasa de la OMV Petrom 300 de milioane de euro, deci echivalentul a aproximativ 1,48 de milioane de lei extimat de Gândul pe baza amendamentelor introduse.

OMV Petrom este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.

Creșterea prețurilor din domeniul energiei din 2022 i-a adus celei mai importante companii integrate de petrol și gaze din România un profit net record de 10,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro, de aproape patru ori mai mult decât cel obținut în anul precedent, de 2,86 miliarde de lei, conform rezultatelor anunțate în 2 februarie.

„Vânzările din segmentul Rafinare și Marketing au reprezentat 51% din totalul vânzărilor consolidate, iar vânzările din segmentul Gaze și Energie au reprezentat 49%. Vânzările din segmentul Explorare și Producție au reprezentat numai 0,1% după vânzarea filialelor din Kazahstan (vânzările din Explorare și Producție fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terți)”, anunța compania.

Cumulat, segmentele Explorare și Producție plus Rafinare și Marketing, cele care sunt vizate de contribuția de solidaritate, ar însuma sub pragul de 75% din totalul vânzărilor consolidate. Conform datelor consolidate neauditate, vânzările totale au ajuns la 78,25 miliarde de lei, din care cele aferente segmentului Explorare și Producție – 16,27 miliarde de lei, iar Rafinare și Marketing – 31,26 miliarde de lei, deci însumat 47,63 de miliarde lei, ceea ce reprezintă sub 61% din veniturile totale (și ar conține și elemente care nu sunt incluse în reglementările OUG 186/2022).

Conform OUG 186/2022, în vigoare, încasările din contribuția de solidaritate urmează a fi utilizate, cu aplicarea mecanismului prevăzut de articolele 6 și 7 ale Ordonanței de urgență nr. 186/2022, pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU, prevăzute în planul REPowerEU și în REPowerEU: acțiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră, măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice.