Taxa pe câine și pe pârloagă. Impozitele care ne amenință portofelul în 2013

Premierul Victor Ponta intenționează ca, până la sfârșitul anului, să introducă și alte taxe și impozite pentru a crește veniturile la bugetul de stat. „Pe parcursul anului, nu vă ascund faptul că, dacă găsim alte metode de a avea venituri mai mari la stat fără a afecta populația, vorbesc în special de populația cu venituri medii și mici, o să le introducem, o să le avem de discutat”, a declarat Victor Ponta luni seara la Antena 3.

Fii mereu la curent cu starea vremii. Primește zi de zi prognoza meteo din orașul tău.

El a dat ca exemplu măsurile din pachetul de măsuri fiscale adoptat în ședința specială de guvern de marți prin care la bugetul de stat vor fi încasate venituri suplimentare de 3 miliarde de lei.

• Taxa pe bogăție

În unele state din Uniunea Europeană există o serie de taxe și impozite care nu se aplică în România.

Franța a anunțat creșterea, de la 1 ianuarie, a impozitelor pentru persoanele cu averi foarte mari. Este vorba de o cotă de impozitare de 75% pe veniturile mai mari de un milion de euro. Autoritățile au estimat că taxa va viza circa 1.500 de persoane, iar încasările la buget pot ajunge la 210 milioane de euro anual. Măsura l-a determinat pe celebrul actor Gerard Depardieu să se mute în Rusia pentru a evita plata taxei.

În general, nivelul taxei pe bogăție se calculează la nivelul activelor, între care locuința în proprietate, depozitele bancare și planurile de pensii, investițiile în imobiliare.

Unele state europene au abandonat acest tip de taxă în ultimii ani, între care Finlanda, Luxemburg, Germania, Suedia.

În 2008, în Spania această taxă a fost suspendată „sine die”, fără a fi desființată, însă a fost introdusă din nou în 2011 și 2012. Autoritățile din Spania estimau că circa 160.000 de contribuabili vor plăti „taxa pe bogăție”.

În Germania, în toamna anului trecut, mii de persoane au demonstrat pe străzile din mai multe orașe, cerând introducerea din nou a taxei pe bogăție. Reprezentantul Partidului Verde din Germania, unul dintre organizatorii manifestațiilor, a explicat cu acea ocazie că „nu se poate ca un grup mic de oameni bogați să acumuleze tot mai mult capital privat, în timp ce spitalele publice nu își pot plăti salariații”.

Finlanda, unde „taxa pe bogăție” a fost desființată în 2006, a colectat în 2005 din acest impozit venituri de 129 de milioane de euro, reprezentând 0,08% din PIB.

• Impozitul pe câini

Chiar dacă nu ar aduce sume atât de mari, autoritățile locale își pot crește bugetele prin aplicarea impozitului pe câini. Cu aceste sume, reprezentanții autorităților locale susțin că ar putea rezolva problema câinilor vagabonzi.

De exemplu, autoritățile din Cehia și Slovenia percep impozitul pe câini. 

În Cehia, cadrul legal pentru perceperea acestui impozit este stabilit de către autoritățile centrale, iar beneficiari sunt autoritățile locale. Impozitul este plătit de proprietarii de câini persoane fizice, dar și persoane juridice de pe teritorului Republicii Cehe.

Legea stabilește și excepții de la plata acestui impozit pentru persoanele oarbe sau cu un grad mare de dizabilitate, precum și în cazul persoanelor care se ocupă de dresarea câinilor pentru persoanelor cu dizabilități, sau persoanele care conduc un adăpost înființat de autoritățile locale pentru câinii abandonați.

Valoarea maximă a acestui impozit în Cehia este echivalentul a 58,5 euro pe an/câine, iar începând de la al doilea câine, impozitul este echivalentul a maximum 87 euro pe an/câine. Impozitul pentru proprietarii pensionari de câini este de 7,8 euro.

Venituri de 10 milioane de euro

În Cehia, impozitul pe câini funcționează din 1991. În 2010, veniturile încasate de autoritățile locale din Cehia din acest impozit au totalizat echivalentul a 10 milioane de euro.

Și în Slovacia funcționează un impozit similar. Baza legală este o lege din 2004, iar autoritățile locale sunt cele care încasează taxa pentru câini de cel puțin șase luni. Sunt exceptați de la impozitare câinii din adăposturi sau cei folosiți de persoanele cu dizabilități severe.

În Slovacia, taxa nu are o valoare fixă, fiecare primărie poate fixa cuantumul acesteia. Valoarea totală a veniturilor încasate de primării în 2010 din impozitul pe câini a fost de 3,9 milioane de euro.

Și în Austria, de regulă, proprietarii de câini trebuie să plătească o taxă.

Și primăriile din Finlanda percep impozitul pe câine. De exemplu, Primăria Helsinki a fixat un impozit de 50 euro per câine. Primăria deține un registru al câinilor. Proprietarii plătesc impozit pentru câinii care au peste 5 luni.

Și în Germania proprietarii de patrupede trebuie să plătească o taxă. Taxele sunt diferite de la rasă la alta. De exemplu, pentru un Chihuahua taxa este mai mică decât pentru un Doberman. În Berlin, de la al doilea câine, taxa este mai mare decât pentru primul câine, scopul fiind descurajarea oamenilor să dețină mai mulți câini. Nu toate municipalitățile taxează suplimentar al doilea câine.

Ce primării din România vor să introducă impozitul pe câine

Primarul orașului Carei, Kovacs Eugen, a declarat pentru gândul că intenționează să propună discutarea în consiliul local introducerea unui impozit pe câini.

„Un astfel de impozit nu ar reprezenta o noutate, se aplica și pe vremea regatului maghiar. Va fi mai mult o amendă, decât un impozit, pentru proprietarii de câini nesterilizați. Aceștia ar putea plăti 100 de lei impozit, iar cei care au câinii sterilizați vor plăti mult mai puțin”, ne-a declarat Kovacs Eugen.

În plus, primarul orașului Carei spune că vrea să discute și cu primarii comunelor din jurul localității, pentru că mulți oameni lasă pe stradă câinii nedoriți. „Dacă nu luăm măsuri, nu vom putea rezolva problema câinilor vagabonzi”, a spus Kovacs.

Și Primăria Timișoara ia în calcul întroducerea unui impozit pe patrupede. Vizați vor fi proprietarii de câini care nu își sterilizează animalele de companie.

• Taxa pe pârloagă

Deși autoritățile din România au luat în discuție în mai multe rânduri introducerea unei așa-numite „taxe pe pârloagă”, măsura nu a fost pusă în practică. Un proiect de act normativ elaborat anul trecut de Ministerul Agriculturii prevedea că cei care au terenuri pe care nu le lucrează riscă amenzi de 400 de lei.

„Aplicarea unei asemenea măsuri ține de voința politică. Anul trecut proiectul a fost abandonat, s-a considerat că ar fi fost prea multe taxe”, a declarat pentru gândul Adrian Rădulescu, fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

O taxă pe terenurile nelucrate era în vigoare în 2012 în Austria. Impozitul se percepe întreprinderilor din domeniul agricol și forestier. 

Tot în Austria se aplică și o taxă suplimentară pentru terenurile virane din orașe, calculată la valoarea acelui teren care ar fi putut fi folosit pentru construcții. Acest impozit este perceput de Administrația Fiscală Federală. Parcelele vacante care sunt scutite din anumite motive de impozitul pe teren sunt scutite și de la plata acestei taxe suplimentare.