„Taxa pe lăcomie” PRĂBUȘEȘTE indicele BET. Cea mai mare scădere datorată unui eveniment INTERN

Indicele BET al celor mai lichide societăți de la Bursa de valori București a închis ziua cu o scădere de 11,21%, la 7.475,22 puncte. Băncile și companiile din energie au fost cele mai afectate acțiuni.

Acțiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 19,91%, ale BRD cu 16,62%, ale OMV Petrom cu 12,97%, iar ale Electrica cu 10,09%.

Valoarea tranzacțiilor a fost ridicată, de peste un miliard de lei (226 de milioane de euro), față de o medie zilnică a anului curent de 52 milioane de lei (11 milioane euro).

Cei 7,2 milioane de cetățeni care participă la Pilonul II de pensii au pierdut miercuri 330 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

Pentru titlurile Băncii Transilvania și ale BRD, bursa a setat limita de variație a prețului la 25%, față de 15%. Analiștii apreciază că piața locală de capital are șanse să închidă anul pe minus, dacă sentimentele negative și panica vor continua.

La jumătatea zilei, indicele BET al Bursei de Valori București scăzuse cu 8,6%, la 7.695 de puncte. În câteva ore, piața de capital a pierdut tot ce acumulase de-a lungul întregului an.

Bursa de Valori București anunță într-un comunicat că a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunțat recent de către Guvern.

Piața de capital locală, în care activează companii românești ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, inclusiv o eventuală promovare a bursei la statutul de piață emergentă.

Investitorii urmăresc cu deosebită atenție acțiunile decidenților politici, care influențează mediul economic și evoluția companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investițional fiind dat de predictibilitatea și stabilitatea legislativă.

Analiștii apreciază că piața de capital a pierdut, într-o singură zi, tot ceea ce s-a acumulat în 2018. Este cea mai importantă scădere din istoria bursei din cauza unui eveniment intern. Conform calculelor Ziarului Financiar, companiile din structura indicelui principal BET înregistrau la ora 12:00 o valoare de piață de circa 65 miliarde de lei, în scădere cu 6 miliarde de lei față de închiderea de marți seară, ceea ce înseamnă că doar în câteva ore de tranzacționare, miercuri, acestea au pierdut 8,6% din capitalizare.

Cele mai afectate companii sunt în continuare cele din energie și băncile, cu Banca Transilvania apropiindu-se periculor de scăderea de 15% care duce la oprirea tranzacțiilor. La ora 13:12, Banca Transilvania a anunțat, pe BVB, că limita inferioară de variație pentru TLV a fost „setată la 25%„.

La ora 12:00,

Banca Transilvania a scăzut cu 14,89%,

BRD, scădere cu 11,23%

Sphera Francise Group, scădere cu 11,48%

Romgaz, scădere cu 8,57%,

Transgaz, scădere cu 4,22%,

OMV Petrom, scădere cu 9,22%,

Conpet, scădere cu 4,70%.

Bursa de la București a reacționat puternic la pachetul de măsuri anunțat de Guvern marți seara.

La ora 10:00, indicele BET înregistra o scădere de 7,41%, la 7.785 de puncte.

Companiile din componența indicelui, cele mai lichide din piață, înregistrează scăderi importante. Cum era de așteptat, cele mai afectate sunt băncile și companiile din energie:

– Banca Transilvania – scădere cu 12,98%

– BRD Groupe Societe Generale – scădere cu 10,18%

– OMV Peetrom scădere cu 4,90%

– Romgaz – scădere cu 7,14%

– Electrica – scădere cu 3,6%.

Marți seara, ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a anunțat că guvernul intenționează să impună băncilor, prin ordonanță de urgență, o „taxă pe lăcomie” în funcție de nivelul ROBOR și un pachet de măsuri pentru companiile din energie: contribuție de 3% din cifra de afaceri, plafonarea prețului gazelor naturale, controlul prețurilor pe piața de electricitate.

Iohannis: Proiectul aruncă economia în haos

Președintele Klaus Iohannis avertizează că proiectul va arunca în aer economia și nu a fost discutat cu nimeni din domeniul economic sau instituțional.

„Cu toții am aflat probabil, majoritatea cu surprindere, că Guvernul pregătește Ordonanță de urgență pentru a introduce noi taxe și impozite. Acest lucru mă duce cu gândul la o afirmație făcută de premier în discursul după aprobarea Guvernului din Parlament- cel inaugural, nu e cazul să citez, dar spunea că nu vom introduce noi impozite și taxe. Iată că introduce. Această ordonanță nu a fost discutată cu parteneri din mediul economic sau instituțional. Acest proiect nu are o analiză. Proiectul aruncă în haos economia”, a declarat președintele Klaus Iohannis după ședința CSAȚ și a cerut guvernului să nu continue promovarea ordonanței.

„Se introduc schimbări, modificări, fără consultări, fără o analiză de fundamentare. Se introduce un nou concept, „taxa din lăcomie”. E lăcomia pesedinștilor de a lua bani mai mulți și a-i gestiona cum consideră. Aceste lucruri vor da peste cap toată economia și vor da peste cap bugetele tuturor românilor. Fac apel la guvern să se răzgândească, să o pună în discuție, să o analizazeze cu sindicate și patronate”, adaugă Iohannis.

Președintele susține că măsurile fiscale luate demonstrează că Guvernul nu are bani să acopere măsurile sociale.

„Singurul rezultat pe care îl puntem ghici acum este că vom plăti cu toții mai mult pentru curent și gaz. Alt rezultat nu văd acum. În același timp, am primit asigurări de la cei responsabili în telecomunicații în domeniul că această chestiune îi va afecta și pe ei și vom plăti mai mult la telefon. Deci pe scurt ne așteptăm ca toate să se scumpească,” crede Klaus Iohannis.

„Concluzia e că nu au bani, nu știu cum să facă rost de bani și inventează impozite și taxe. Total eronată această abordare. (…) Ordonanța e un motiv îngrijorare pentru toți românii, pentru că aici se dă ordonanță sau este în pregătire ordonanța, care va face viața românilor mai scumpă. (…) Dacă PSD a anunțat acum câteva luni de zile că nu va introduce noi impozite și taxe și acum, la sfârșitul anului, vine cu o OUG intitulată fel de fel, fiindcă se amestecă fel de fel de lucruri pentru a lua bani din economia privată, este clar că nu sunt bani la buget.”

PNL: Decembrie roșu pe Bursa de la București!

„Acțiunile companiilor din sectorul bancar scad cu aproape 15% iar cele din sectorul energetic și comunicații cu cca 7%.”Economia României aniversează centenarul revoluției bolșevice de la 1917 după anunțarea tezelor neocomuniste ale lui Liviu Dragnea și Eugen Teodorovici împotriva companiilor românești profitabile și a multinaționalelor, avertizează PNL. „⛔️ Este #DecembrieRoșu pe bursa de la București !”

Florin Cîțu, liderul senatorilor PNL, cere președintelui Klaus Iohannis să nu permită adoptarea ordonanței de urgență, care ar avea efecte la fel de toxice pentru economie ca și cea pentru amnistie si grațiere.

Coaliția pentru Dezvoltarea României: Măsuri neconstituționale

Avalanșa de măsuri fiscal-bugetare anunțate, cu un impact semnificativ asupra întregii economii este inacceptabilă, arată un comunicat al Coaliției pentru Dezvoltarea României. Coaliția are 25 de organizații membre, care angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB.

„Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunțul Ministerului Finanțelor Publice, prin conferința de presă susținută de ministrul Eugen Teodorovici și de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanțiale, având o singură zi la dispoziție să le studieze și să le înțeleagă. Toate acestea, în contextul în care doar în anul 2018, Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări,” arată comunicatul coaliției.

CDR își exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului că în ultimele zile piața a fost inundată de zvonurile privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, în ultima ședință de guvern a acestui an.

„Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanțe de urgență și fără consultarea celor care urmează să fie afectați. Mai mult, declarațiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanță acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-și poată închide anul și să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forțați într-un joc al zvonurilor din care să nu înțeleagă cum va arăta viitorul, mai ales că majoritatea companiilor și-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte”.

Mediul de afaceri aștepta ca Parlamentul să adopte o serie de amendamente la Codul Fiscal care au fost discutate timp de șase luni de zile și care creau mari probleme, cum este nivelul de deductibilitate al dobânzilor sau regimul sponsorizărilor. În schimb, Guvernul a anunțat o Ordonanță de Urgență care aduce schimbări fundamentale multor sectoare de activitate și despre care Ministerul Finanțelor Publice nu a menționat absolut nimic de-a lungul întâlnirilor cu mediul de afaceri din acest an.

Din punctul de vedere al CDR acest OUG nu îndeplinește minimele condiții constituționale: Art. 115, aliniatul 4 din Constituția României spune că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

Adrian Vasilescu: ROBOR este o medie stabilită de piață

Raportatea la nivelul ROBOR a taxei pe lăcomie nu este oportună, pentru că indicatorul este stabilit de piață, în funcție de reaitatea economică, avertizează Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

„Statul stă trei sferturi de lună pe cheltuieli făcute din împrumuturi de la bănci și nu poate să taxeze statul, filozofic vorbind, băncile care îi susțin activitatea cu această sintagmă, taxa pe lăcomie. Apoi, nu știu cum vine o diferențiere în funcție de ROBOR. ROBOR nu este stabilit de fiecare bancă, este o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. O bancă care dă credit altei bănci poate să fie mai lacomă, pentru că și-a prins surata la înghesuială, are nevoie de bani și o taxează.

Dar banca care a venit la împrumut este și ea lacomă? Și banca care a împrumutat și banca care este împrumutată vor fi taxate în funcție de nivelul ROBOR, care este stabilit de piață, iar piața stabilește nivelul ROBOR în funcție de realitatea din societate. Așa cum s-a întâmplat din octombrie anul trecut și până în vara acestui an, România a intrat într-un ciclu inflaționist care nu a avut nicio legătură cu realitatea economică, au fost pur și simplu șocuri inflaționiste create de instituții al statului care se ocupă de reglementarea prețurilor. La noi sunt prețuri reglementate, în sistemul național, la gaze naturale, la energie electrică, la energie termică, și aceste prețuri reglementate, când sunt modificate în creștere, produc șocuri inflaționiste, pentru că energia electrică și gazele se regăsesc în toate produsele.

Nu știu ce caută ROBOR și nu are ce căuta. Noroc că această ordonanță de urgență este în stadiul de proiect, știu că nu a fost adoptată. Cred că în Guvern se vor găsi voci, când se va discuta această ordonanță, care să facă o analiză economică a acestei situații și să explice celor care nu știu încă că nu este posibil să pui ROBOR ca motiv pentru taxare”, a declarat Vasilescu la Digi 24.

„Inevitabil, clientul va plăti,” a precizat Vasilescu. „Trebuie să se știe, când băncile sunt mai greu impozitate, normal că foate multe cheltuilei suportate cu acest impozite se vor regăsi în ceea ce plătesc cei ce se împrumută de la bănci”.

Indicele ROBOR nu a fost influențat de anunțul „Taxei pe lăcomie”

Doar unul dintre principalii indici ROBOR a crescut miercuri, potrivit datelor comunicate de BNR, fără a părea influențat de anunțarea „taxei pe lăcomie”.

Indicele ROBOR 3M la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat, miercuri, la 3,04%, nivel la care se află începând din 10 decembrie.

Indicele ROBOR 6M la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 3,33%, de la 3,34%, niveluri la care s-a stabilizat din 12 decembrie.

Indicele ROBOR 9M la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut miercuri la 3,43% de la 3,44%, niveluri la care este din 11 decembrie.

Indicele ROBOR 12M la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut miercuri la 3,53%, în condițiile în care în ultimele cinci zile lucrătoare a fost de 3,51% sau 3,52%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR.