Prima pagină » Economic » „Taxa pe stâlp” a înghețat investiția de 100 milioane euro în cel mai mare parc fotovoltaic din România

„Taxa pe stâlp” a înghețat investiția de 100 milioane euro în cel mai mare parc fotovoltaic din România

Apariția "taxei pe stâlp" și "numeroasele modificări legislative" au dus la "înghețarea" investițiilor de 100 milioane euro în cel mai mare parc fotovoltaic din România, situat lângă Sebiș, unde un dezvoltator spaniol anunțase un parc pe 200 hectare, fiind montate însă panori doar pe 44 de hectare.

Reprezentanții firmei dezvoltatoare, dar și ai Primăriei Sebiș au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din România, care s-ar fi întins pe o suprafață de 200 de hectare și ar fi beneficiat de investiții de 100 milioane de euro, „este înghețat” după mai multe modificări legislative „care i-au speriat pe investitori”, între care așa-numita „taxă pe stâlp”.

Dezvoltatorul proiectului este compania spaniolă „Promocion Inversolar 65”, prin intermediul companiei deținute în România, Energo Voltaic Group, cu sediul în municipiul Arad.

Directorul companiei din Arad, Dragoș Baghiu, care răspunde de realizarea parcului fotovoltatic de la Sebiș, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că investițiile „au fost înghețate”, iar în acest moment sunt finalizate două din cele trei proiecte care însumau peste 300.000 de panouri solare pe o suprafață de 200 de hectare.

Astfel, aproximativ 72.000 de panouri fotovoltaice, montate pe o suprafață de 44 de hectare, furnizează energie în rețeaua națională, în timp lucrările la cel de-al treilea proiect – care presupuneau instalarea a încă 245.000 de panouri, pe 150 de hectare – nu au mai fost începute.

Potrivit lui Baghiu, investitorii au oprit finanțarea „după ce și-au refăcut calculele impunse de numeroasele schimbări legislative care au avut loc în ultimele luni în România”.

„Taxa pe stâlp, adică impozitarea construcțiilor speciale, este una din cauze, pentru că ar fi putut ajunge la un milion de euro pe an în cazul proiectului de la Sebiș, unde deja se plătesc impozite foarte mari pe acel teren. Proiectul a ajuns să fie pe linia de plutire, pentru că nu știm exact dacă și când va fi reluată finanțarea. Am putea spune că investițiile sunt înghețate”, a spus reprezentantul dezvoltatorului, Dragoș Baghiu.

Acesta a precizat că „primele nemulțumiri ale investitorilor au fost legate de reducerea numărului de certificate verzi”.

„Dacă numărul certificatelor acordate se reduce la jumătate față de momențul în care au început investițiile la Sebiș, normal că și calculele se schimbă dramatic. Nu există o legislație constantă, care să ne permită niște calcule privind amortizarea investiției, iar aceste lucruri îi sperie pe investitorii în astfel de proiecte, care au început să-și direcționeze fondurile către Chile. România era un motor pentru acest tip de investiții tocmai datorită acestui ajutor oferit sub forma certificatelor verzi”, a adăugat Baghiu.

El a spus că în ultimele luni au apărut și alte modificări legislative „care îi dezavantajează pe investitori și care vizează modul de obținere a acreditărilor, licențelor, pentru punerea în funcțiune a parcurilor fotovoltaice și livrarea energiei în rețeaua națională”.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul orașului Sebiș, Gheorghe Feieș, a spus că a avut discuții cu investitorii și că „proiectul este blocat în acest moment”.

„Investitorii au fost blocați de schimările legislative, acum își fac fel și fel de calcule. Se pare că obținuseră inițial întreaga sumă de 100 milioane de euro necesară, dar după ce s-a pus problema reducerii numărului de certificate verzi și apariției unor taxe noi pe construcții speciale, nu s-au mai încadrat în condițiile inițiale impuse de finanțator. Intenția nu este de a renunța la proiect, se caută soluții pentru rezolvarea impasului financiar cauzat de noile norme legale”, a spus Feieș.

Conform sursei citate, „orașul Sebiș ar pierde enorm dacă proiectul nu s-ar finaliza, pentru că se încasau 1,2 milioane de lei pe an doar din impozitul pe teren”.

În februarie 2013, reprezentanții „Promocion Inversolar 65” anunțau o investiție de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic de 200 de hectare, afrimând că va fi cel mai mare din România și unul dintre cele mai mari din Europa.

Directorul economic al companiei spaniole, Jose Maria Abuli, declara că primele două proiecte se derulează pe o suprafață totală de 44 de hectare, fiind instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW.

Conform dezvoltatorului, lucrările la al treilea parc trebuiau să înceapă în primăvara anului trecut, fiind vorba de o suprafață de 150 de hectare, cu 245.000 de panouri și cu o putere nominală de peste 50 MW.

„Energia produsă în acest parc ar asigura necesarul pentru 100.000 de locuitori. Avem semnate deja contractele de conectare la rețeaua națională de energie electrică, producția urmând să fie vândută pe piața liberă”, declara directorul tehnic al proiectului, Dragoș Baghiu.

Primarul orașului Sebiș, Gheorghe Feieș, declara că în urma acestei investiții veniturile la buget vor crește cu 50 la sută, de la patru milioane de euro pe an, la șase milioane de euro.

La realizarea parcului au lucrat, în 2013, 700 de oameni, 200 fiind specialiști aduși din Spania, iar restul fiind din zonă sau din județele învecinate.

Investitorii anunțau că durata de exploatare a instalațiilor de producere a energiei electrice va fi de 25 de ani.

Orașul Sebiș, cu aproximativ 6.000 de locuitori, are peste 500 de agenți economici și un șomaj de doi la sută.

Guvernul a anunțat, la finele anului trecut, că va introduce un impozit pe proprietate pentru construcțiile speciale exceptate până în prezent, a cărui valoare va fi de 1,5% din valoarea construcției.

Impozitul va fi aplicat pentru construcții precum centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, centrale termoelectrice și nucleare, construcții pentru transportul energiei electrice, baraje, piste și platforme, sonde de țiței, gaze și sare, rampe de încărcare – descărcare, coșuri de fum și turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleștee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri și linii și cabluri aeriene de telecomunicații.

Citește și