TEHNOLOGIE. Care sunt, în realitate, perioadele optime de recoltare a grâului și a porumbului în vara lui 2020

Anul acesta, perioadele optime de recoltare a orzului, a grâului și a porumbului vor înregistra fiecare o întârziere de minimum două săptămâni, ca urmare a secetei pedologice constante, dar și a temperaturilor de șoc termic înregistrate în primăvară, care nu au determinat o dezvoltare liniară a plantelor.

Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.ro de Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), „Gheorghe Ionescu-Şiseşti”, într-un an agricol normal, începând din data de 10 iunie se putea începe recoltatul la orz.

La grâu, „în mod obișnuit”, epoca optimă a culesului debuta în anumite zone „după 15 iunie, către 20 iunie”.

În cazul porumbului, a mai punctat Tabără, anul trecut, recolta a debutat la sfârșitul lui iulie. În mod normal însă, mai spune șeful ASAS, perioada septembrie-octombrie reprezintă epoca de recoltat cea mai bună pentru hibrizii de porumb pe care îi cultivăm noi în România.

El spune însă că alta este situația pentru 2020 în cazul culturilor agricole amintite mai sus.

„La felul cum merge vremea acum, întârzierile vor fi peste tot”.

„La orz și grâu vor fi cel puțin două săptămâni de întârziere. Epoca de recoltat se va duce după 20 iunie, în mod sigur. Este posibil care majoritatea suprafețelor cu grâu gata de recoltat să fie în luna iulie.

„Orzul este întârziat cu peste două săptămâni. În anii normali, în jurul datei de 5-10 iunie, în unele zone ale țării, acolo unde sunt zone mai călduroase sau sunt soluri mai ușoare, ne pregăteam de recoltat orzul.

„La porumb, este clar că recoltarea se va duce spre ceea ce înseamnă septembrie-octombrie. Asta dacă merge vremea așa.

„În condițiile în care vom avea din nou iulie și august (…) foarte călduroase, vor fi probleme”, a continuat Tabără.

Stadii de dezvoltare

Președintele ASAS a mai precizat că, în prezent, culturile de toamnă (printre care și grâul), dar și cele de primăvară (unde regăsim și porumbul) se prezintă în diferite stadii de vegetație, de la zonă la zonă.

În cazul concret al porumbului, acesta înregistrează o oarecare stagnare a stării de dezvoltare, a explicat șeful ASAS.

„Porumbul a mers mai încet. Cine merge pe câmp și știe puțin, poate observa că această cultură (…) are o culoare verde-gălbuie.

Temperatura aceasta de îngălbenire este dată de (…) oscilații (…) și, sigur, de temperaturile de dimineață care au fost mai scăzute”, a continuat Valeriu Tabără.

Chiar și așa, culturi agricole cum sunt porumbul, floarea soarelui și soia, în funcție de modul cum se va parcurge stadiul de vegetație, de temperaturi, ar putea recupera la capitolul dezvoltare.

„Este vorba de acea constantă termică, suma gradelor de temperatură, care ea poate fi recuperată în condițiile în care apar plusuri care sunt posibile”.

„Și asta pentru că anii din urmă s-au caracterizat printr-un plus de temperatură, cu excepțiile de rigoare, cum a fost și cazul acestei primăveri. Media lunară a fost totuși cu plus.

„Numai că au fost temperaturi în interiorul lunii care au fost scăzute, cum a fost luna martie, minus 8, minus 9 grade Celsiuls. În aprilie au fost și minus 3, minus 4 grade Celsius.

„Pe ansamblu a fost un surplus de temperatură, unul care nu a fost suficient. Dacă există perioadele acestea de temperaturi scăzute, blochează pentru un anumit timp evoluția culturii”, a afirmat președintele ASAS.

Perioada optimă de recoltare a grâului și porumbului, afectată serios de secetă și de temperaturile de șoc termic

Tabără a explicat că în zonele în care cele două culturi agricole au fost afectate de secetă puternică, procesul de „așa-zisă maturizare se va grăbi”.

„Plantele sunt îmbătrânite, sunt forțate în stadiile de dezvoltare. Sigur, ele vor fi forțate și la maturizare”.

„(…) Pentru circa 70 la sută din țară, culturile agricole au fost afectate într-un anumit fel de secetă.

„În mod normal, vorbim de o tendință de întârziere pentru că au fost temperaturile mai scăzute din primăvară, circa două săptămâni este o întârziere medie la nivel de țară, pentru culturile agricole aflate în condițiile apropiate de normal.

„Temperaturile acestea care au fost în luna martie, dar mai ales cele din aprilie, precum și temperaturile acestea de șoc zilnic. Ele nu fac bine, nu determină o dezvoltare liniară a plantelor în primăvară”, a conchis șeful ASAS.

Va mai putea fi salvat porumbul?

Porumbul, una dintre cele mai profitabile culturi din România, este cultivat de fermierii români pe suprafețe importante.

Agricultorii mizează în general pe hibrizi semitimpurii și semitârzii, în locațiile unde se cultivă porumb pentru siloz sau în cultură irigată, dar numai unde se ating anumite constante ale aerului, ale temperaturii.

Potrivit prognozei ANM, valabilă în perioada 30 mai – 5 iunie 2020, în această perioadă va predomina un regim termic al aerului ușor mai scăzut, decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a țării.

În cultura neirigată de porumb, în stratul de sol 0-50 cm, se vor înregistra deficite de umiditate (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Banat, nordul, local estul, centrul, vestul, sudul și sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul și sud- estul Transilvaniei, vestul și sudul Crișanei, estul, izolat în sudul și sud-vestul Munteniei.

În Maramureș și Oltenia, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, nordul, local în centrul și sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, izolat nord-estul Banatului, vestul Crișanei, gradul de aprovizionare cu apă al solului se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime.