Top patru tipologii de manageri, în funcție de încrederea lor în economie. Diferențele cu privire la starea de îngrijorare-relaxare înregistrată în principalele sectoare de activitate

În funcție de impactul real și de cel perceput al pandemiei în economie, la nivel global, național, al sectorului și al companiei, cât și în funcție de încrederea în instituții, au fost identificate recent patru profiluri de manageri români.

Conform rezultatelor primului studiu național despre încrederea managerilor români în economie, parte din proiectul Confidex, cei mai mulți lideri de business români sunt mai degrabă optimiști.

Primii identificați în cadrul cercetării au fost managerii profund afectați (26%). Sunt cei care au perceput pandemia ca pe o criză economică la nivel global și național, sunt companiile care au suferit cel mai mult în urma pandemiei.

„Aceștia sunt cei mai sceptici manageri, manifestă cel mai scăzut nivel de încredere în instituții. Cea mai mare parte a managerilor din această categorie se pregătesc pe viitor să scadă costurile pentru a putea supraviețui acestei perioade”, precizează experții Impetum Group.

Următorii pe listă sunt cei neafectați și care au totalizat 20% din total. Vorbim în acest caz de cei care au perceput pandemia ca pe o criză economică, atât la nivelul economiei naționale, cât mai ales al propriului sector, dar care nu au fost afectați și sunt foarte optimiști cu privire la viitor.

„Manifestă o încredere ușor sub medie în instituțiile care gestionează criza. Reprezintă categoria managerilor care, într-o proporție covârșitoare (86%), declară că în viitorul apropiat sunt mai degrabă orientați spre creșterea productivității și a investițiilor pentru a putea fi mai competitivi pe piață”, au precizat specialiștii în acest context.

Optimiștii și idealiștii, la egalitate

Următorul palier identificat este cel al optimiștilor (27%). Vorbim de liderii de business care, deși au perceput pandemia ca pe o criză economică majoră atât la nivel global, cât și la nivelul sectorului de business, declară că pandemia nu a avut un impact foarte mare asupra propriilor companii și nici nu va avea un impact foarte mare în viitor.

„Încrederea în instituții este la nivel mediu. Totodată, este o categorie mai degrabă echilibrată cu privire la planurile de viitor, 54% dintre ei fiind orientați spre creșterea productivității, iar 40% pe reducerea costurilor”, susțin experții sursei citate.

În fine, 27% dintre managerii respondenți sunt idealiștii. Aceștia sunt cei care nu au perceput pandemia ca pe o criză economică la nivel global și nu au resimțit un impact major asupra domeniului sau a companiei.

Totodată, ei sunt optimiști cu privire la viitor și declară un nivel ridicat de încredere în instituții. Două treimi dintre ei se vor axa în viitor pe creșterea productivității, investițiilor și a competitivității.

Radiografia economiei pe sectoare

La prima vedere, au adăugat experții, diferențele cu privire la starea de îngrijorare-relaxare înregistrată în sectoarele economiei nu sunt drastice.

Ei spun însă că se poate remarca o îngrijorare ușor mai crescută în domeniul agriculturii, în transport–depozitare-logistică și în categoria serviciilor.

În schimb, aceste diferențe sunt foarte accentuate dacă firmele sunt analizate după cifra de afaceri.

„Aceasta este invers proporțională cu pesimismul managerilor. Astfel, managerii companiilor mici sunt cei mai îngrijorați cu privire la modul în care evoluează economia națională”, explică experții.

Agricultura, cea mai rezistentă la pandemie

Agricultura. Indice Confindex – 43,20. Agricultura este printre sectoarele cele mai rezistente în fața pandemiei. Astfel, 87% dintre companiile de profil și-au păstrat intact volumul de activitate în perioada pandemiei.

Aici, precizează specialiștii, impactul mai mare este cel al secetei, de pe urma căreia sectorul agricol va suferi întregul an. Cu alte cuvinte, nu e uimitor că aproximativ 50% dintre managerii din agricultură se declară îngrijorați.

Totuși, aceștia nu se lasă descurajați și rămân cei care ar apăsa cel mai tare pedala în perioada imediat următoare, fiind orientați în viitor spre creșterea productivității (65%).

Industrie și energie. Indice Confindex – 41,4. Managerii companiilor din industrie și energie sunt mai precauți. De altfel, 33% arată o înclinație mai pronunțată spre reducerea costurilor, în detrimentul investițiilor.

Tot cam o treime (37%) sunt cei care și-au suspendat sau redus activitatea, cel mai mare procent la nivel național.

„Statistica se explică dacă ne uităm la principalele provocări ale companiilor din industrie și energie, care au pierderi pe toate palierele și înregistrează scăderea vânzărilor și a comenzilor, lipsa forței de munca, precum și lipsa lichidităților”, afirmă specialiștii.

Managerii din construcții, cei mai optimiști cu privire la viitor

Construcții. Indice Confindex – 41,8. Cu toate că se confruntă cu scăderea vânzărilor în 25% dintre businessuri, lipsa resurselor umane și financiare, managerii din acest domeniu se bazează pe amploarea proiectelor în desfășurare și drept urmare se declară cei mai optimiști cu privire la viitor.

Trecând peste șocul primelor luni de pandemie, majoritatea companiilor din construcții au reactivat forța de muncă, reușind ca într-o proporție de 67% să nu își reducă deloc activitatea în această perioadă.

Ca strategie, optează într-o proporție mai mică spre creșterea productivității (50%), dar o mare parte dintre manageri (18%) ar alege să combine o mai mare productivitate cu costuri mai reduse.

Comerț și HoReCa. Indice Confindex – 40,8. Pentru cei din comerț și HoReCa, prioritatea constă în păstrarea locurilor de muncă și menținerea companiilor pe linia de plutire, însă pivotează simultan și spre reconsolidarea relației cu clienții, alături de creșterea vânzărilor.

Chiar dacă sunt unul dintre domeniile grav afectate de pandemie, prin prisma stării de urgență, ocupă locul doi ca stare de spirit în rândul afaceriștilor români și au cea mai mare încredere în instituțiile care gestionează această criză.

Principale probleme ale companiilor din acest sector sunt cele financiare. De altfel, cei mai mulți manageri (31%) acuză lipsă de lichidități și provocări de cash-flow, scăderea veniturilor și a comenzilor.

Cu toate acestea, managerii din comerț sunt optimiști în privința redresării propriului sector și a propriei companii și 60% dintre ei optează pentru o strategie de revenire bazată pe creșterea productivității.

Pesimiștii vin din sectorul transporturi, depozitare și logistică

Transporturi, depozitare, logistică. Indice Confindex – 38,4. Deși se declară optimiști în privința revenirii economiei naționale, managerii din domeniu sunt cei mai pesimiști în raport cu revigorarea propriului sector și a propriei companii.

„De înțeles, dacă ne uităm la suita de măsuri în vigoare privind închiderea sau restricționarea culoarelor de transport, precum și la politicile de călătorie limitative și impredictibile ale tuturor statelor lumii”, precizează experții.

Cu toate acestea, un procent surprinzător de aproape 70% dintre companiile din domeniu nu și-au suspendat sau redus activitatea în pandemie, dar 38% dintre managerii din această industrie ar prefera o strategie bazată pe reducerea costurilor, în dauna creșterii productivității.

Principalele provocări cu care se confruntă companiile din domeniu sunt scăderea vânzărilor, comenzilor, lipsa forței de muncă și lipsa de predictibilitate.

Servicii. Indice Confindex – 37,5. În servicii, tonusul e scăzut atât în ceea ce privește prezentul, cât și viitorul, deopotrivă în estimările privind evoluția economiei naționale per ansamblu, precum și a propriului sector sau companie.

„Acolo unde compensează prin resurse umane, căci pandemia nu a crescut semnificativ șomajul din acest sector, companiile sunt deficitare la resurse financiare. Astfel, îngrijorarea atinge cele mai mari cote în rândul managerilor cu afaceri de sub un milion de euro, care sunt pe bună dreptate cei mai pesimiști în privința modului în care e afectată economia”, precizează experții în acest caz.

În ceea ce privește strategia de viitor, companiile din acest sector sunt oarecum împărțite. Astfel, 39% au afirmat că ar aborda calea reducerii costurilor pentru a putea supraviețui acestei perioade.

Principalele probleme cu care se confruntă companiile din acest sector vizează scăderea vânzărilor, comenzilor și a cash-flow-ului și mai puțin scăderea forței de muncă, semn că pandemia nu a crescut semnificativ șomajul din acest sector.

Unde se situează în prezent indicele Confindex

Potrivit precizărilor specialiștilor sursei citate, indicele Confindex, cel care urmărește evoluția încrederii în economie, a comprimat rezultatele primului studiu național despre încrederea managerilor români în economie, într-un index care alocă un scor unic nivelului percepției din mediul de afaceri.

Actualmente, indicele Confindex este la 41 de puncte din totalul de 100.

Cu un eșantion de 503 companii din toate domeniile principale de activitate și toate regiunile țării, dintre care 150 de companii mari cu cifra de afaceri mai mare de cinci milioane de euro, studiul este o premieră națională și cercetează exclusiv percepția C-level managerilor din companii din cele mai importante șase sectoare contributoare la PIB. Studiul va fi actualizat prin chestionare trimestriale.