Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, întreaga procedură de atribuire a contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Brașov (58 km). „Procedura de atribuire a fost întreruptă. Contractul poate face obiectul unei republicări”, se arată în anunțul CNADNR.
Compania Națională de Autostrăzi anunțase pe 19 octombrie că în data de 7 noiembrie urma să aibă loc deschiderea ofertelor în cadrul licitației.
Contactat de gândul, directorul general al CNADNR, Mircea Pop, a declarat că motivul anulării licitației ține de intenția companiei de a urgenta procedura de a alege constructorul. „Se face o nouă procedură. Vrem să scurtăm pașii. S-a găsit o nouă variantă, mai rapidă, de alegere a constructorului”, ne-a spus Mircea Pop, refuzând să intre în detalii. Întrebat dacă a fost abandonată ideea concesionării pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov, Mircea Pop a spus doar că „vor fi de toate”.
În luna mai, CNADNR a lansat licitația pentru achiziționarea de servicii de consultanță în valoare de 29 milioane de lei, în vederea reactualizării studiului de fezabilitate. Consultantul ar fi urmat să elaboreze documentația de atribuire și să asiste Compania Națională de Autostrăzi în procesul de atribuire a contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov.
Epopeea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov
Autostrada Comarnic-Brașov, denumită și „Autostrada Zăpezii”, ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin parteneriat public-privat (PPP). Istoria construcției tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov a început în urmă cu opt ani, pe vremea guvernului Adrian Năstase. Iată cele mai importante etape:
– În 2004 pentru construcția tronsonului Comarnic-Predeal fusese selectată compania franceză Vinci, iar pentru segmentul Predeal-Brașov fusese ales Ashtrom-Roichman, Israel. La acea vreme Comisia Europeană a transmis autorităților un punct de vedere în care se arăta că legislația privind parteneriatul public-privat (PPP) nu este suficient de clară și că trebuie refăcută. Astfel că Guvernul de atunci nu a mai semnat contractele de construcție cu constructorii selectați.
– O a doua tentativă de construcție a tronsonului Comarnic-Brașov a avut loc în 2010. Ministerul Transporturilor selectase asocierea Vinci (Franța)-Aktor (Grecia) pentru concesiunea segmentului Comarnic-Brașov. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunțat atunci că a anulat contractul de construcție a autostrăzii pentru că statul român nu ar fi acceptat anumite clauze, situație care a făcut imposibilă asigurarea finanțării.
Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru gândul că, pentru că nu au reușit să facă rost de bani, constructorii străini au încercat să modifice substanțial obligațiile de plată.
„N-au insistat să prelungească termene, au venit și au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom’ne, ce vreți voi nu-i posibil, că vine DNA și facem pușcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police – Menottes – Prison (poliție – cătușe – pușcărie – n. red.)”, a declarat la acea vreme pentru gândul ministrul Radu Berceanu.
– În luna martie a acestui an, proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov a fost inclus de Guvernul Boc pe lista proiectelor prioritare în regim PPP, alături de alte proiecte de autostradă: Sibiu-Pitești (116 km), autostrada Ploiești-Buzău-Focșani (133 km), centura de sud a Capitalei și centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă, și autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni (307 km).
– În luna mai 2012, CNADNR a anunțat lansarea unei licitații pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Brașov. De atunci, procedura a fost blocată din cauza contestațiilor depuse de casele de avocați care reclamă criteriile „nelegale” de atribuire prevăzute în caietul de sarcini.
– În 19 octombrie, CNADNR a anunțat deblocarea procedurii de licitație și a fixat data de 7 noiembrie drept termen de deschidere a ofertelor în licitația pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Brașov. Cu câteva zile înainte de deschiderea ofertelor, compania de autostrăzi anunță anularea procedurii de atribuire.
Care este motivul anulării procedurii
În anunțul CNADNR de luni se arată că motivul întreruperii procedurii de atribuire are legătură cu modificarea valorii de estimare a contractului.
„Având în vedere necesitatea modificării prevederilor caietului de sarcini, implicit a modificării valorii de estimare a contractului, precum și prevederile art 26 din OUG nr.34/2006, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 lit a)-f). Astfel, Autoritatea Contractantă a decis, în conformitate cu prevederile art 209 aliniat 1 lit c din OUG nr 34/2006 coroborat cu art 209 aliniat 4) lit b), anularea procedurii de licitație deschisă”, explică CNADNR decizia de anulare a procedurii.
gândul a cerut opinia unui consultant pentru a explica ce prevăd articolele de lege invocate de CNADNR. Acesta este de părere că „necesitatea modificării prevederilor caietului de sarcini, implicit a modificării valorii de estimare a contractului>” ar putea însemna că CNADNR vrea să elimine sau să adauge servicii ori activități suplimentare în caietul de sarcini, ceea ce ar modifica valoarea contractului.
Menționăm că această „necesitate” nu a mai apărut din luna mai a.c., de la publicarea anunțului de licitație, și până în prezent.
Pe de altă parte, articolul 209 invocat în motivația CNADNR se referă, printre altele, la obligația unei autorități contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție în cazul unor „abateri grave de la prevederile legislative”, cum ar fi în cazul în care pe parcursul evaluării și/sau finalizării procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective.
„Motivul necesității modificării caietului de sarcini și textul invocat pentru anulare par să nu prea aibă legătură”, conchide consultantul contactat de gândul.
Deblocarea licitației și șpaga din caietul de sarcini
Decizia luată la finele săptămânii trecute de CNADNR vine la mai puțin de trei săptămâni după ce compania anunțase deblocarea procedurii de licitație, concomitent cu eliminarea din caietul de sarcini a cerințelor referitoare la obligația consultantului câștigător de a pune la dispoziția CNADNR un autoturism nou cu o valoare de 25.000-30.000 euro și un buget de 30.000-40.000 de euro pentru instruirea personalului în țară/străinătate.
Gândul a dezvăluit, la sfârșitul lunii septembrie, că CNADNR a introdus în caietul de sarcini aferent contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Brașov cerințele privind autoturismul nou și bugetul pentru instruire, modificând astfel documentația de licitație lansată în luna mai pentru licitația amintită.
Contactat de gândul, șeful CNADNR, Mircea Pop, a declarat la acea vreme că introducerea acestor „detalii” în caietul de sarcini reprezintă „o greșeală” și că acestea vor fi eliminate, dând asigurări că va aplica sancțiuni administrative în cazul angajaților Companiei Naționale de Autostrăzi care au lucrat la caietul de sarcini.
La câteva zile după ancheta publicată de gândul, directorul Direcției concesiuni din CNADNR, Narcis Neaga, a fost suspendat din funcție, fiind cercetat disciplinar, potrivit unui comunicat remis de Biroul de Presă al CNADNR.