Traseul autostrăzii Comarnic-Brașov a fost modificat cu aproximativ o lună înainte de a fi anunțat câștigătorul contractului de concesiune. Astfel, tronsonul nu va mai trece „aproape de mijlocul orașului Bușteni”, adoptându-se varianta construirii a aproximativ 10 km de tunel pe cei 58 de km de autostradă, după cum a explicat pentru gândul directorul general al CNADNR, Narcis Neaga.
„După săptămâni de negociere în cadrul perioadei de dialog competitiv am convenit modificarea traseului autostrăzii Comarnic-Brașov. Studiul de fezabilitate era făcut în 2002, iar la acea dată Bușteniul nu avea dezvoltarea de acum. Dacă am fi respectat traseul din studiul de fezabilitate, autostrada ar fi trecut practic prin mijlocul localității Bușteni”, a declarat pentru gândul directorul general al CNADNR, Narcis Neaga.
„Concret, vor fi executate trei tuneluri, unul la Sinaia, unul la Bușteni și unul la Predeal, în total având 10 km”, a spus Neaga.
Viteza de proiectare- 120 km pe oră
Atât noul traseu pe unde va trece autostrada, cât și plafonul maxim de preț de la care se va începe negocierea în jos a prețului final nu vor fi făcute publice cât timp au loc negocierile.
„Pe 15 octombrie vor fi deschise ofertele, urmează evaluarea și apoi semnarea contractului. Estimez că lucrările vor fi finalizate în anul 2016″, este optimist Neaga.
Șeful CNADNR a mai arătat că tot în cursul procedurii de dialog competitiv s-a stabilit majorarea vitezei de proiectare de la 80 km pe oră, cât era prevăzut pe mare parte din traseul autostrăzii Comarnic-Brașov, conform studiului de fezabilitate, până la 100-120 km pe oră. „Ducea mai mult cu gândul la un drum național, dar noi am stabilit că facem autostradă”, a spus șeful CNADNR.
Șeful CJ Prahova, Mircea Cosma, spune, la rândul său, că noul traseu al autostrăzii va fi „mult mai pitoresc” față de traseul prevăzut în studiul de fezabilitate.
„Traseul trecea aproape de mijlocul orașului Bușteni. Trecea pe lângă calea ferată, era înghesuială, erau zone unde trebuiau montate panouri fonice. Acum traseul va trece printr-o zonă mult mai pitorească „, a declarat pentru gândul Mircea Cosma, președintele CJ Prahova.
Studiul de fezabilitate pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov, reactualizat în 2005, indică traseul pe unde trebuie să treacă autostrada, dar proiectul de execuție poate veni cu ușoare modificări față de studiu, spune Cosma.
Când ar putea fi gata noua autostradă
Cosma spune că se așteaptă că până la finele lunii octombrie să fie semnat contractul de concesiune, după ce trece și perioada de 15 zile în care pot fi depuse contestații.
În luna mai, autoritățile prahovene preconizau apariția unor probleme în privința exproprierilor care vor fi făcute pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov, printre cei care vor fi expropriați numărându-se urmași ai familiei regale, ai familiilor Cantacuzino și Bibescu, unii dintre aceștia trăind în străinătate, potrivit Mediafax.
„Urmare a experienței pe care o avem în construcția autostrăzii București – Ploiești, unde au fost probleme cu exproprierile, inclusiv cu primăria unei comune care a trebuit demolată, mă aștept să avem probleme, mai ales că o parte dintre proprietarii pădurilor sunt de așa-zisa viță nobilă care vine din istorie și care nu trăiesc în România. Retrocedările de păduri mai ales sunt făcute către urmașii familiei Cantacuzino, către urmașii familiei regale, către urmașii familiei Bibescu, toți cei care au avut păduri și domenii de vânătoare în zona respectivă”, a afirmat în luna mai Mircea Cosma.
Șeful Consiliului Județean Prahova a precizat atunci că tarlalele sunt identificate, iar cele mai multe dintre cadastrele terenurilor care urmează a fi expropriate sunt făcute. Cosma a mai spus că proprietarii terenurilor pe care va fi construită autostrada Comarnic – Brașov vor fi expropriați conform legii și dacă aceștia nu vor fi de acord cu sumele pe care le vor primi pentru terenuri pot cere în instanța de judecată sume mai mari.
Președintele CJ Prahova a adăugat că pe traseul actual al autostrăzii Comarnic – Brașov nu sunt identificate construcții care trebuie demolate.
Conform șefului Consiliului Județean Prahova, autostrada Comarnic – Brașov este o lucrare care se află pe planșele proiectanților de drumuri din România încă din anul 1984, iar soluția inițială s-a schimbat foarte puțin.
Cine se bate pentru construcția autostrăzii
Patru companii și asocieri de firme concurează pentru contractul de concesiune privind tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov. Printre acestea figurează și consorțiul franco-elen Vinci-Aktor, care a abandonat în 2010 proiectul cu trei zile înainte de termenul până la care era obligat să vină cu banii. De această dată, intră într-o asociere formată din șapte firme: VINCI SA, VINCI CONSTRUCTION GRANDS PROJETS, VINCI CONSTRUCTION TERRASSEMENT, STRABAG AG, STRABAG SE, AKTOR SA și AKTOR CONCESSION SA.
Ofertă a depus și CHINA COMMUNICATIONS CONSTRUCTION COMPANY LTD, companie care a fost implicată în vara anului 2011 într-un scandal privind practici frauduloase în cadrul unui proiect de infrastructură rutieră în Filipine. De altfel, CCCC LTD a blocat și procedura de atribuire a contractului pentru Comarnic-Brașov, în urma unei contestații depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Un alt ofertant este asocierea formată din SC SPEDITION UMB SRL și SC TEHNOSTRADE SRL, fime controlate de „regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu.
Asocierea formată din firmele italiene IMPREGILO SpA și SALINI SpA a depus o ofertă pentru Comarnic-Brașov. Italienii au mai lucrat în România, câștigând o licitație pentru construirea a 22 de kilometri de autostradă între Orăștie și Sibiu, pentru care au primit 144 de milioane de euro.
Taxa pe autostrada
Premierul Victor Ponta a anunțat, în februarie, că sectorul de autostradă concesionat va fi taxat. „Cei care fac această concesiune vor pune barieră și vor pune taxă”, a spus Victor Ponta.
Narcis Neaga, actualul director general al CNADNR, l-a înlocuit pe Mircea Pop. Neaga, director în cadrul acestei instituții, a fost demis temporar după ce gândul a scris anul trecut că în documentația de selectare a consultantului pentru autostrada Comarnic-Brașov au fost trecute printre cerințe un autoturism 25-30.000 euro și 30-40.000 euro pentru instruirea angajaților CNADNR.
Prima tentativă de construire a tronsonului Comarnic-Brașov – denumită și „Autostrada Zăpezii” – datează din 2004, de pe vremea Guvernului Adrian Năstase, o altă încercare fiind făcută în 2010, ambele eșuate.