Trei ani de recesiune și șomaj de peste 9% în România. Cum arată scenariul pesimist al Autorității Bancare Europene

Scenariul advers care va fi utilizat de ABE reflectă riscurile considerate în prezent ca reprezentând cele mai pertinente amenințări la adresa stabilității sectorului bancar. Acestea sunt creșterea costurilor împrumuturilor prin emisiuni de obligațiuni amplificată de o schimbare semnificativă a evaluării riscului de către investitori (mai ales către piețele emergente), deteriorarea în continuare a calității creditelor în țările cu cerere redusă, stagnarea reformelor care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanțelor publice, precum și lipsa măsurilor de restructurare și reabilitare a situației financiare a băncilor, necesară pentru ca acestea să-și mențină accesul la finanțare din piață la costuri rezonabile, se arată în documente publicate marți de ABE.

Parametrii testelor de stres includ în acest scenariu creșteri puternice ale randamentelor cerute de investitori la cumpărarea de obligațiuni, dar și scăderi puternice pe piața imobiliară și pe burse, precum și intrarea în recesiune a tuturor țărilor din UE, inclusiv a Poloniei care a evitat această situație în criza financiară globală declanșată în 2008.

Testele de stres vor viza 124 de bănci de importanță sistemică în UE și sunt efectuate în paralel cu o evaluare a calității activelor din sistemul bancar derulată de către Banca Centrală Europeană.

Scenariul pesimist al ABE ia în calcul pentru România o contracție de 1,4% în acest an, însoțită de avansul șomajului la 7,7% și scăderea puternică a prețurilor pe piața imobiliară. Scenariul de bază prevede o creștere economică de 2,3% în acest an și o rată a șomajului de 7,2%.

Scenariul de bază al ABE, considerat probabil având în vedere situația actuală, folosește estimări publicate de Comisia Europeană pentru anii 2014 și 2015, în timp ce pentru 2016, prognozele aparțin autorității bancare. Proiecțiile privind prețurile locuințelor aparțin, de asemenea, ABE.

Deteriorarea situației economice și financiare ar cauza declinul accelerat al prețurilor la locuințe, cu 12,2% în acest an, în timp ce pe piața comercială (birouri, retail, industrial) declinul ar fi mai temperat, de 8,6%, în variată pesimisită avută în vedere de ABE.

Autoritatea consideră însă probabil un avans de 1,1% al prețurilor la locuințe în acest an în România, precum și o scădere ușoară de 0,9% pe segmentul comercial.

Pentru UE, autoritatea bancară ia în calcul o contracție a PIB de 0,7% în acest an în scenariul pesimist, în timp ce șomajul s-ar situa la 11,3%, scăderea de pe piața rezidențială la 7,9%, iar cea de pe piața comercială la 3,6%.

Așteptările de bază ale ABE pentru UE prevăd avans economic de 1,5% în acest an, cu o rată a șomajului de 10,7%, precum și creșteri pe piața imobiliară, de 0,9% pe segmentul rezidențial și de 1,5% pe cel comercial.

Contracția economiei României s-ar putea amplifica la 1,8% în 2015, în scenariul pesimist, în timp ce șomajul ar urca la 8,6%, iar piața imobiliară ar continua scăderea accelerată. Prețurile la locuințe ar urma să scadă cu 11,1%, iar cele de pe piața proprietăților comerciale generatoare de venituri cu 5,2%.

Contracția PIB al UE s-ar dubla la 1,5%, în timp ce șomajul ar urca la 12,3%. Declinul pe piața imobiliară rezidențială s-ar reduce la 6,2%, iar cel al segmentului comercial s-ar situa la 3,7%.

În lipsa deteriorării semnificative a situației care să conducă la scenariul pesimist, autoritățile europene prevăd un avans al PIB de 2,5% pentru România anul următor, cu o rată a șomajului de 7,1% și o creștere de 3% a prețurilor la locuințe, respectiv de 1,1% pe piața comercială.

Scenariul de bază pentru UE include o creștere economică de 2% pentru anul următor, cu șomaj de 10,4%, în timp ce prețurile pentru proprietăți rezidențiale ar urca cu 2,7%, iar cele pe segmentul comercial cu 2,8%.

În 2016, ultimul an analizat în scenariul pesimist al ABE, contracția economică a României s-ar plasa la 0,7%, în timp ce șomajul ar atinge un nivel ridicat, de 9,2%. Scăderea prețurilor pe piața imobiliară ar continua, însă mai lent față de anii anteriori. Astfel, segmentul rezidențial ar fi în continuare cel mai puternic afectat, cu un declin de 7,2%, în timp ce pe comercial scăderea s-ar înjumătăți la 2,7%.

Scenariul de bază prevede o creștere economică de 2,3% pentru România în 2016, precum și o rată a șomajului de 7,2%, similară cu precedenții doi ani. Prețurile la locuințe ar urma să urce cu 5% în 2016, iar cele la proprietăți comerciale cu 3%.

Estimările pesimiste ale autorității bancare prevăd revenirea pe creștere a UE în 2016, cu un avans de 0,1%, în timp ce șomajul ar urca la 13%. Prețurile locuințelor și-ar continua declinul, cu 2,1%, iar cele de pe segmentul comercial ar înregistra o scădere de 1,2%.

Prognoza de bază, considerată probabilă, prevede pentru UE o creștere a PIB cu 1,8% în 2016, șomaj de 10,1%, precum și un avans de 3,8% pe piața rezidențială și de 3,4% pe cea comercială.

Cumulat pe ansamblul perioadei 2014-2016, impactul negativ în scenariul pesimist, reprezentând deviația față de prognoza de bază, se situează la 10,3 puncte procentuale în privința PIB al României, față de 7 puncte procentuale pentru UE.

Pe piața imobiliară rezidențială, deviația în România s-ar situa la 33,7%, cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce media europeană ar fi de 21,2%. Pe segmentul comercial, impactul pe piața din România ar fi de 18,3%, la o medie europeană de 14,7%.

Impactul negativ pe bursa românească s-ar situa la 14,6% în acest an și la 13% anul următor, respectiv 15,5% în 2016. Deviația medie în scenariul negativ față de scenariul de bază ar atinge 18,6% pe burse la nivelul UE în acest an, urmată de 16,6% în 2015 și 19,2% în 2016.

ABE este o autoritate independentă a UE care are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient și consecvent de reglementare și supraveghere prudențială în întregul sector bancar din UE. Obiectivele sale generale sunt menținerea stabilității financiare în UE și asigurarea integrității, eficienței și bunei funcționări a sectorului bancar.

Autoritatea este independentă, însă răspunde în fața Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene.