„Se presupunea că Brexit și Donald Trump urmau să aducă dezastru, perspective sumbre și conflicte comerciale în economia globală, foamete și răspândirea epidemiei populismului. Dar timpul rezolvă multe lucruri. Astfel că, în schimb, reuniunea liderilor grupurilor financiare mondiale desfășurată la Washington a transmis un optimism adecvat anotimpului”, notează Financial Times într-un material intitulat „Economia mondială: După furtunile politice a venit primăvara – în pofida regreselor populiste, relansarea economică este cea mai puternică post-criză”.
„A venit primăvara și, odată cu ea, primăvara economică”, a declarat Christine Lagarde, directorul general al FMI, cu ocazia reuniunii reprezentanților Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurată în perioada 21-23 aprilie la Washington D.C.
Perspectiva încrezătoare a FMI este alimentată de îmbunătățirea performanțelor economiilor majore pe plan global. În raportul prezentat recent, FMI a îmbunătățit perspectiva creșterii economice globale pentru prima dată în șase ani, ținând cont de performanțele Chinei, care a anunțat o creștere economică anuală de 6,9%, pe baza estimărilor primului trimestru, și de îmbunătățirea situațiilor în Japonia și Europa. Statele Unite se apropie de – dacă nu cumva au atins – o rată ocupațională completă. Pentru FMI, care anticipează o creștere a PIB-ului mondial cu 3,5% în 2017, cea mai puternică perspectivă este dată de relansarea sistematică a producției și comerțului.
„Ceea ce este diferit de data aceasta este că toate motoarele economice funcționează pentru prima dată în același timp. Nu funcționează la parametri foarte puternici; dar funcționează”, explică Raghuram Rajan, fost guvernator al Băncii centrale din India și fost economist-șef la FMI.
„Consolidarea relansării economice chiar se întâmplă”, confirmă un alt fost economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, argumentând că efectele crizei economice și financiare din 2008 și ajustările spre o creștere economică de nivel doar „mediocru” sunt la final.
„Pentru a sintetiza: chiar dacă politicile în Occident sunt marcate de acumularea preocupărilor generate de un deceniu de creștere economică redusă, economia mondială are cele mai puternice performanțe de după criza financiară”, subliniază Financial Times.
Sigur că, dacă tendințele anilor post-criză se vor menține, totul ar putea merge spre un dezastru rapid. Cea mai apropiată amenințare este reprezentată de scrutinul prezidențial din Franța, sondajele de opinie generând preocupare pentru FMI. Dacă liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen ar câștiga scrutinul prezidențial și ar pune în aplicare promisiunile de renunțare la moneda euro și de scoatere a Franței din Uniunea Europeană, această situație „ar genera cu siguranță perturbări majore”, a atras atenția Christine Lagarde într-un interviu televizat.
Există și riscuri asociate politicilor președintelui SUA, Donald Trump. Chiar în timp ce Christine Lagarde lăuda noua Administrație de la Washington, Donald Trump lansa o investigație națională privind importurile de oțel, situație care ar putea conduce la impunerea de noi tarife și ar fi prima concretizare semnificativă a protecționismului, cu riscul unor măsuri de retorsiune din partea Chinei și Uniunii Europene. Deși Donald Trump a transmis unele semnale privind atenuarea naționalismului economic ca forță a Administrației sale, instinctele lui în domeniile relațiilor comerciale și imigrației încă par protecționiste”, notează FT.
„Chiar și experții optimiști de la FMI admit că încă există motive importante de preocupare privind starea economiei mondiale. Acumularea datoriilor Chinei și lipsa de abilitate a autorităților de a ține sub control amplificarea creditării generează în continuare temeri. La fel ca scandalurile de corupție cu care se confruntă Brazilia, cea mai mare economie din America Latină. În Africa, unde speranțele unei realități a creșterii economice erau atât de mari acum câțiva ani, performanțele principalelor economii – Nigeria și Africa de Sud – au scăzut”, constată Financial Times.