Tu când te-ai gândit prima oară la pensia ta? Marea problemă pe care România mai are încă timp să o rezolve. „Când ești în putere, nu te gândești cât de greu va fi mai târziu”

Potrivit unei analize recente a Institutului Național de Statistică, valabile la 1 ianuarie 2016, populația rezidentă a României este de 19.759.968 de locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 10.107.311 persoane care reprezintă 51,1% din totalul populației rezidente. În analiza INS se se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică în decurs de un an, de la 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016, prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 21.655 persoane, ponderea acesteia fiind constantă (aproximativ 15,5%) și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 16,9% la 17,4% (+60.652 persoane).

Populația adultă (15-64 ani) reprezinta, la 1 ianuarie 2016, 67,1% din total, în scădere cu 149.676 persoane față de începutul anului 2015. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 40-49 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-39 ani și 50-59 ani.La aceeași dată, cel mai mare număr de locuitori se înregistra în regiunea de dezvoltare Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), mai exact 3.269.598 de persoane, iar cel mai scăzut număr de 1.811.755 de persoane era înregistrat în regiunea de dezvoltare Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș).

În ceea ce privește speranța de viață, aceasta se situează, în cazul țării noastre, în jurul vârstei de 75,4 ani, potrivit celor mai recente date INS valabile la 1 ianuarie 2015. Femeile au o durată medie a vieții de 78,91 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranța de viață a bărbaților (71,96 ani).

„Ca urmare a nivelului diferențiat al mortalității, durata medie de viață a populației din mediul urban (76,65 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (73,87 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieții sunt mai mari în urban decât în rural, diferențele fiind mai accentuate pentru populația masculină (3,20 ani), decât pentru cea feminină (1,77 ani)”, potrivit INS.

Dacă această tendință se va menține, România va rămâne până în anul 2050 cu o populație rezidentă de aproximativ 16 milioane de persoane, fără a lua în calcul migrația.

Pe lângă o scădere drastică a numărului de persoane, vom asista și la o îmbătrânire dramatică a populației. Vom putea spune că bătrânii au luat locul tinerilor, evoluție care ar trebui să fie un semnal de alarmă, susțin specialiștii. Asta pentru că, pe de-o parte, numărul populației rezidente va scădea la de 16 milioane de persoane, iar pe de alta, fiindcă numărul pensionarilor va fi cu mult mai mare decât cel al persoanelor active economic. De vină pentru această evoluție sunt o serie de factori – natalitatea scăzută, creșterea speranței de viață după pensionare, imigrația – care, cumulați, vor pune țara noastră într-o situație dificilă.

Astfel, „dacă în prezent raportul este de 25 de persoane de 65 de ani (sau mai mult) la 100 de persoane care muncesc, pentru anul 2050 cifra prognozată este 50 de persoane vârstnice la 100 de persoane care lucrează. Așadar, dublu!”, a explicat prof. Vasile Ghețău.

„Se naște un raport nefavorabil între populația cu vârsta de muncă, activă economic, care susține populația inactivă economic. Este un raport de dependență. Problema este cu ce resurse populația activă în muncă va putea susține economic o populație bătrână atât de mare?”, a adăugat acesta.

Deși populația îmbătrânește în toată Europa, evoluția piramidei vârstelor în România va fi însă cu mult diferită. „Va fi un raport absolut dramatic, o populație vârstnică uriașă. Nicio altă țară din Europa nu se va confrunta cu o evoluție similară României.Chiar dacă și alte țări se vor confrunta cu probleme de felul acesta, nu va fi vorba de o asemenea disproporție, pentru că ele nu au avut în trecut oscilații atât de mari ale natalității”, a afirmat prof. Ghețău.

Comparativ, dacă anul trecut în România s-au născut 187.372 de copii, în perioada 1967-1969 se înregistra recordul: 530.000 nou-născuți. „Generația celor născuți în 1967 și după vor ajunge peste câțiva ani la vârsta pensionării… O populație vârstnică uriașă! Pe ei vor trebui să îi susțină generațiile mult mai mici ca număr de acum. Copiii și adolescenții de acum vor forma populația activă economic și vor trebui să susțină o populație vârstnică enormă”, a subliniat specialistul.

„Atunci când ești în putere, nu te gândești cât de greu va fi mai târziu”

În ciuda viitorului sumbru pe care îl indică aceste date, românii nu par a se gândi din timp la ceea ce vor face atunci când vor îmbătrâni și vor ajunge la vârsta pensionării, conștientizând că banii pe care-i primesc în fiecare lună nu le sunt suficienți pentru a trăi. Aceste lucruri se întâmplă și în prezent, însă în viitor, acestea vor deveni și mai frecvente, întrucât specialiștii nu se declară optimiști în ceea ce privește o eventuală evoluție a situației economice a țării noastre și evitarea colapsului bugetului de pensii.

„În 2032, spre exemplu, când va ieși la pensie cel mai numeros val de participanți, anume generația decrețeilor, un pensionar va primi de la stat, conform estimărilor actuale, un sfert din ultimul salariu. Asta se traduce prin trecerea la un alt stil de viață decât cel din perioada activă. Pensia privată obligatorie are rolul să completeze veniturile obținute din pensia de stat până la aproximativ 40% din venitul lunar încasat înainte de ieșirea la pensie, dar cheltuielile de zi cu zi nu se vor reduce, brusc, la 40% din valoare. Din acest motiv, fiecare trebuie să înceapă să se gândească și să se pregătească pentru pensie începând cât mai devreme”, a afirmat Raluca Țintoiu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și directorul NN Pensii, cel mai mare administrator de fond de pensii private.

Și totuși, întrebați despre momentul în care s-au gândit pentru prima dată la momentul pensionării sau când și-au pus problema dacă vor reuși să se descurce la bătrânețe doar cu banii oferiți de stat.

„Nu m-am gândit deloc la pensionare. Nu am economisit nici bani. Ce-o vrea Dumnezeu”, spune Livia Adorian, care, la 58 de ani, nu a ajuns încă la vârsta pensionării, însă nici nu pare s-o sperie acest moment. Aceasta pune totul pe seama faptului că care un destin și că, indiferent de economiile făcute, tot cum vrea Dumnezeu se va întâmpla.

Livia Adorian, 58 ani

De partea cealaltă, Nicolae Todea recunoaște că s-a gândit la momentul pensionării încă de când avea 40 de ani, însă a ales să plece în străinătate, nemulțumit de ceea ce se întâmpla în țară. Acum, la 66 de ani, speră ca guvernanții să se gândească și la bătrâni și să le dea pensiile meritate.

Nicolae Todea, 66 ani

Luminița Socaci are 61 de ani și a luat deja prima pensie. Mărturisește că nu s-a gândit la pensie din tinerețe și spune că acesta este obiceiul românilor: când sunt tineri și pot face aproape orice, nu le trece prin minte perioada bătrâneții.

„Vreo 10 ani sunt de când m-am gândit pentru prima dată la pensie. Poate că dacă m-aș fi gândit mai din timp, aș fi putut economisi mai mulți bani prin diferite moduri. Însă, atunci când ești în putere, nu te gândești cât de greu va fi mai târziu, nu-ți dai seama”, explică aceasta.

Fost diriginte de Poștă, Tudor Iosif este de un an la pensie și spune că a început să se gândească la acest moment pe la 63 de ani. Nu crede că ar fi economisit vreun ban nici dacă s-ar fi gândit mai din timp, pentru că, spune el, așa sunt învățați românii, să se descurce la limita existenței.

Alexandru Deac, proaspăt pensionar și fost inginer, este de părere că perioada actuală este una mai bună în ceea ce privește viitorul din punctul de vedere al pensionării, prin prisma diverselor modalități de economisire încă din tinerețe.

„Acum oamenii nu se mai gândesc la pensie, se gândesc mai mult la cuantumul ei. Sigur, acum traversăm o perioadă mai bună, pe lângă pensia de stat, există posibilitatea să îți faci o pensie privată, tinerii să facă un pilon 2, un pilon 3, o asigurare de viață”, explică acesta.

„Bătrânețea nu se întâmplă peste noapte, la fel nici veniturile pentru o pensie decentă, care să nu-i oblige pe oameni să-și schimbe radical stilul de viață. Economisirea pentru pensie devine astfel esențială, fiecare român trebuie să caute să-și completeze pensia obligatorie cu o pensie facultativă sau cu alte instrumente de economisire pe termen lung”, completează Raluca Țintoiu, președintele APAPR și directorul general al NN Pensii.

Deși în prezent au fost create multe modalități de economisire a banilor chiar pentru perioada „ieșirii la pensie” – cum sunt pensiile private facultative -, mărturiile celor care se apropie de vârsta pensionării sau au ajuns deja la acest moment demonstrează că mentalitatea românilor nu este încă pregătită să accepte că, în situația actuală, când numărul populației active este în cădere liberă, natalitatea se prăbușește de la an la an și numărul bătrânilor l-a depășit pe cel al tinerilor, economiile sunt, cel mai probabil, singura șansă pentru ca generațiile viitoare de pensionari să se bucure de bătrânețea pe care au visat-o.