Un absolvent de Științe politice și-a depus CV-ul la o firmă. Ce a urmat este un paradox al pieței muncii din România

Jumătate din șomerii României au ajuns la maturitate profesională, având vârste între 30 și 49 de ani. Tinerii absolvenți și studenții cu vârste între 18 și 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14 – 15% din șomerii României și spun că în momentul în care bat la o ușă se lovesc de paradoxurile de pe piața muncii. Veniți de pe băncile școlilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experiență, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condițiilor de angajare exact nevoia de experiență.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare și Relații Publice. Acum lucrez ca hair-stylist într-un salon. Viața m-a constrâns să mă reprofilez”, este povestea unui absolvent pe care o vom prezenta detaliat într-un material ulterior.

Dincolo de obiectivele ambițioase pe care autoritățile responsabile să joace pe piața muncii din România și le-au propus, creșterea gradului de ocupare și promovarea incluziunii sociale, echilibrarea pieței muncii, facilitarea tranziției de la șomaj la ocupare profesională prin transmiterea de noi competențe și consolidarea strategiilor de formare și ocupare eficientă a forței de muncă rămân în multe cazuri forme fără fond.

POLITICĂ Kelemen HUNOR, negociator între PSD și USR/ „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

14:44

VIDEO Vladimir PUTIN afirmă că Rusia nu a fost învinsă în Siria și anunță discuții cu Bashar Al-Assad

14:44

Realitățile românești- așa cum au fost acestea prezentate într-un raport de activitate al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) de la începutul acestui an – arată că „resursele de muncă sunt de 12.597,7 mii persoane, din care populația activă civilă e de 8.910 mii persoane, aceea aflată în pregătire profesională și alte categorii de populație aflată în vârstă de muncă – 3.687,7 mii persoane, populația ocupată civilă este de 8.431,7 mii, din care salariați- 4.900,7 mii”. De menționat că la recensământul populației din 2011 s-a consemnat că populația țării este de 20.121.641 persoane.

Din statistici rezultă că din cei 12,5 milioane de români apți de muncă, mai puțin de cinci milioane au acte legale de muncă, adică plătesc impozite și taxe, consumă și produc pentru statul roman, întrețin restul populației: șomerii, asistații social, copiii și pensionarii. Câteva mii sunt șomeri, în medie rata șomajului a ajuns în 2015 și la 6%, raportată la populația aptă de muncă, alte câteva mii sunt beneficiari de venit minim garantat sau muncitori plecați în străinătate, salahori fără acte legale de muncă. În alte documente oficiale ale ANOFM se arată că la începutul lunii august 2016, la nivel național aveam peste 20.000 locuri de muncă vacante în țară și 1.400 în Spațiul Economic European, în timp ce rata șomajului în luna iunie era de 6,4%.

„Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul urban. În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul de vârstă 30 – 49 de ani cu o medie de 48,99%, în timp ce tinerii cu vârsta sub 25 de ani reprezintă în medie 14,64%”, se arată într-un comunicat al ANOFM, referitor la evoluția pieței muncii, așa cum a fost aceasta cercetată de Institutul Național de Statistică.

În ultimul an au fost estimate disponibilizări colective de peste 24.000 persoane, dar practica a arătat că mulți agenți economici și-au revizuit programele de restructurare, astfel încât disponibilizările efective de personal au fost de 12.152 persoane.

„Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2015, care au fost puse la dispoziția celor care caută loc de muncă, 129.240 au fost declarate în mod repetat, față de 85.770 locuri similar declarate în 2014”, se arată în raportul de activitate al ANOFM.

Statistica spune, de fapt, că există o criză de personal profesionalizat și că oferta nu bate cu cererea, astfel că angajatorii au fost nevoiți să scoată la concurs de mai multe ori aceleași posturi. Ba chiar, principalele meserii, respective primele zece, în care s-au înregistrat cele mai multe locuri de muncă vacante au fost: muncitor necalificat la asamblare, muncitor necalificat în industria confecțiilor, lucrător comercial, șofer autocamion, vânzător, muncitor necalificat în demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, manipulant mărfuri, confectioner- asamblor articole textile, agent de Securitate, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide. Potrivit ANOFM, numărul șomerilor neindemnizați s-a situat, la începutul acestui an, între 373.000 și 327.700 de persoane.

Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în șomaj de peste 6 luni și peste 150.000 de adulți erau în șomaj de un an, ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fărăă loc de muncă fiind de 40,78 %. Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, 78% sunt oameni fără școală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial și profesional. Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%.

Situația șomajului înregistrat diferă de la un județ la altul, evoluțiile nefavorabile ale acestuia fiind determinate, în principal, de răstrângerile de activități economice de la sfârșitul anului 2008, manifestate mai pregnant pe parcursul anului 2009 și în anul 2010, dar și de stagnarea economică, sau cu ușoare tendințe de creștere la nivel național în anul 2015, numărul mai ridicat al locurilor de muncă vacante declarate de angajatori față de anii precedenți fiind un indicator relevant. Este de menționat totuși că județe cum sunt Ilfov, Timiș, dar și municipiul București au o rată redusă a șomajului înregistrat, în toată perioada analizată. În urmă cu câteva luni, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale șomajului înregistrat au fost Sud-Vest (8,22%), Sud (7,19%) și Sud- Est ( 6,66%), regiuni în care activitățile rurale sunt preponderente. Se constată existența unor disparități și în interiorul regiunilor, unde județe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanțe între județe, în ceea ce privește rata șomajului înregistrat: nivelul maxim a fost atins în județul Mehedinți (10,16%) și Dolj (9,19%) și cel minim în județul Vâlcea (5,76%).

Cât de eficiente sunt cursurile de formare profesională

În ciuda numeroaselor programe de formare profesională pe care anual le adoptă instituțiile de resort, pentru profesionalizarea și instruirea suplimentară a șomerilor, se constată că nu de puține ori, primii care ajung să îngroașe rândurile șomerilor sunt chiar aceia care au multiple competențe atestate.

„La nivel național au fost identificate 660.272 locuri de muncă. Numai pe parcursul anului 2015 au beneficiat de servicii de informare și consiliere profesională, oferite prin intermediul agențiilor teritoriale și a furnizorilor externi 661.980 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, consemnează specialiștii ANOFM.

Sunt însă cazuri în care cursurile respective s-au dovedit a fi inutile, tocmai cursanții fiind aceia care au declarat că le-au urmat pentru obținerea unor diplome, nu și pentru a practica meseria în care au fost atestați.

Urmare cursurilor, în anul 2015 au fost încheiate 129 contracte de ucenicie și 110 convenții pentru 129 de persoane incluse în programe de ucenicie la locul de muncă. Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă au abandonat 11 persoane, asta deși s-a spus că acele cursuri s-au organizat ținând cont, pe de o parte, de cererea pieței muncii și, pe de altă parte, de opțiunile și aptitudinile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Utilizarea mijloacelor de informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor, informarea și consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenților, au condus la angajarea a 21.228 absolvenți.

Școlile de meserii, pe cale de dispariție. Profesor: Mai avem o clasă de lăcătuși

Altă suferință a pieței muncii de la noi: dispariția școlilor de meserii, pe fondul lipsei interesului pentru acestea din partea elevilor.

Anual, Ministerul Educației verifică situația unităților școlare cu profil tehnologic, a așa numitelor școli de meserii. „Profesorii sunt calificați, fiind preocupați de pregătirea profesională continuă. Unitățile beneficiază de o bază materială bună, uneori chiar foarte bună, cu dotare din fonduri europene”, se arată într-o notă de monitorizare încheiată de inspectorii Ministerului Educației și Cercetării Științifice. Problema e că elevii dau meseria pe facultatea care nu i-ar putea trimite decât în șomaj.

„Populația școlară este în continuă scădere la toate liceele tehnologice pentru că nu scade deloc numărul locurilor la liceele teoretice. Nu mai avem sudori, nu mai avem frezori. Mai avem, din 400 de elevi, doar o clasă de lăcătuși. Și nu îi tentează nimic, nici măcar ofertele pe care le-am obținut de la agenții economici, burse, locuri de muncă…Sunt disperați agenții economici, vin, ne cer forță de muncă, dar noi n-avem ce le da!”, a declarat Carmen Mărginean, professor din conducerea Liceului Tehnologic „Constantin Brâncoveanu”, fostul „Progresul” din Brăila.