Cum este să iei 2.000 lei pensie după 40-50 ani de muncă, și totuși, să auzi că o persoană ia 17,000 bani în plus pe lângă pensia lunară, dar n-a muncit o zi în toată viața sa pentru această sumă de bani?
Deși pare a fi o problemă demult uitată din cauza pandemiei, inflației și războiului, desființarea pensiilor speciale încă este în topul preferințelor alegătorilor de dreapta.
Pensiile speciale sunt catalogate drept „nesimțite” în limbajul suburban.
Potrivit Newsweek , sunt pensionari privilegiați în România care iau o pensie de 6.700 lei din contributivitate. Dacă au contribuit cu sume mari de bani la fondul de pensii pe durata când erau angajate, persoanele în cauză primesc pensii mai mari.
Ei mai primesc și o sumă de bani de la bugetul de stat (necontributivă), fiind mai mare decât partea de pensie provenită din contributivitate. Și aceasta ar putea ajunge la o sumă de peste 17.000 lei. Este partea pentru care pensionarul nu a muncit și nu a cotizat.
Astfel, pensia lunară pe care o ia în total ajunge la 24.151 lei. Dar numai suma de 6,700 lei este provenită din contribuția plătită de-a lungul vieții sale. Și asta este mulțumită Legii 303 din 2002. Sunt 5.621 de pensionari care beneficiază de pe urma acestei legi.
Pensionarii care iau 17.000 lei lunar, fără să fi contribuit la această sumă, au fost magistrați, procurori și judecători. Magistrații iau de patru ori mai mult decât pensionarii care au fost diplomați și de 10 ori mai mult decât cei care au lucrat ca profesori după 35 -40 ani.
Sunt 11.471 de pensionari care beneficiază de pensiile de serviciu. Cei care au lucrat în diplomație beneficiază de o pensie de 6.667 lei, din care 3.132 sunt de la bugetul de stat.
Cei 849 de foști parlamentari care au mai rămas în viață au pensia medie de 5.727 lei, din care 3.240 lei sunt de la bugetul de stat. Pensionarii care au lucrat ca piloți, în număr de 1.374, au pensia medie 12.896 lei, din care 8.317 lei sunt din bugetul de stat.
Pentru a intra în rândul celor care iau cele mai mari pensii din România, trebuie să devii judecător, magistrat sau procuror. Potrivit Avocat.net, pentru a profesa în domeniu, este necesară obținerea unei diplome de licență în drept. Și pentru a deveni judecător, trebuie să te înscrii la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii sau la cel de admitere în magistratură. Pentru șanse de reușită, este obligatoriu să ai un nivel de experiență profesională de cel puțin cinci ani.
Pentru a deveni procuror, trebuie să știi să aperi interesele societății și drepturile cetățenilor. Funcția ți-o poate acorda numai Președintele României. Pentru a fi admis la INM, trebuie să ai capacitate deplină de exercițiu, să fii licențiat în drept, să nu ai antecedente penale sau cazier fiscal, să ai o bună reputație, să ai valori morale, să cunoști limba română și să fii apt din punct de vedere medical și psihologic. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii. Vârsta de pensionare este de 47 ani și 4 luni, cu condiția să ai 25 ani vechime în domeniu. Iar vârsta de pensionare va crește la 50 ani în 2032 și la 60 ani în 2063.
Există riscul ca pensiile speciale să fie eliminate în viitorul apropiat. Foștii magistrați, procurori, judecători, parlamentari și diplomați nu vor mai primi sumele exorbitante de bani de la bugetul de stat. Sunt două partide mari în România care vor interzicerea pensiilor speciale: Uniunea Salvați România și Alianța pentru Unirea Românilor. Dacă aceste partide obțin majoritate parlamentară și ajung la guvernare, sunt șanse mari ca bugetarii în cauză să nu mai primească suma de bani necontributivă de la bugetul de stat.
Liderii USR, în frunte cu Cătălin Drulă, acuză că 12 miliarde lei sunt alocați anual pentru pensii speciale, iar statul riscă să piardă 1,4 miliarde de euro. O serie de taxe au crescut de la 1 ianuarie 2023 pentru 3 milioane de români, povara pensionarilor privilegiați fiind suportată de antreprenori și liber profesioniști, inclusiv pentru 1,4 milioane de români care lucrează în microîntreprinderi și 1,1 milioane de angajați în IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
„Românii plătesc mai mult pe mâncare, servicii și locuințe din cauza pensiilor speciale și a taxelor crescute. USR susține că soluția corectă este tranziția către contributivitate a tuturor pensiilor speciale, măsură prevăzută de Jalonul 215 din PNRR. Asta ar însemna 6 miliarde lei economisiți anual, adică noi școli moderne și spitale la standarde europene”.
Liderii AUR, în frunte cu George Simion, susține tăierea pensiilor „nesimțite” mai mari decât salariul președintelui în vreme ce polițiștii, militarii, rezerviștii iau pensii de 3.000 – 3.500 lei lunar. AUR spune despre pensionarii privilegiați că sunt „în tagma jefuitorilor, sinecuri, îmbuibați, înavuțiți care au ieșit la pensie la 40 ani și primesc între 7.000 și 10.000 euro pe lună”.