Un consum mare de energie electrică nu înseamnă neapărat consumatori bogați. Sfaturile unui specialist pentru reducerea facturilor românilor cu 10%

Aproape a zecea parte din populație are un consum foarte ridicat de energie electrică și primesc sau, mai bine zis, trebuie să se aștepte să primească facturi uriașe în sezonul rece, dar cei mai mulți clienți casncii din această categorie sunt de fapt „captivi” în zone în care nu au alternative la curentul electric pentru a avea apă caldă sau căldură, potrivit unei analize a specialiștilor de la Asociația Energie Inteligentă.

Noile prevederi privind prețurile plafonate pentru categorii de consum nu reprezintă un ajutor real pentru consumatorii care traiesc în localități care, de exemplu, nu sunt racordate la rețeaua de gaze, astfel că sunt obligați să se încălzească fie cu lemne, acolo unde este posibil, fie cu radioatoare electrice, ceea ce face imposibilă încadrarea în cel mai ridicat prag stabilit de autorități.

Este și cazul recent prezentant de Gândul al unei pensionare în vârstă de 74 de ani care locuiește, singură, într-o locuință din orașul Slănic, unde nu există rețea de gaze. Ea reclamă că noua OUG pentru gestionarea facturilor la curent și gaze ale românilor  – prin care se plafonează la 255 kwh consumul lunar până la care tariful să fie plafonat – îi afectează pe românii aflați în situația ei, obligată să folosească o centrală electrică pentru încălzire, pentru că localitatea este tăiată de la rețeaua de gaze. Pensionara, fost angajat cu studii superioare, care are o pensie ca m de două ori mai mare decât pensia minimă obligatorie în plată, solicită guvernanților să revină asupra acestei decizii care va genera facturi uriașe la iarnă pentru cei aflați în aceeași situație.

Ce aparate au în casă consumatorii care se găsesc la nivelul subzistenței energetice

Într-o analiză complexă, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, prezintă, defalcat, principalele categorii de consumatori și în funcție de aparatele pe care le folosesc, zonele în care locuisc și tipul de locuință. În acest context, specialistul recomandă măsuri pentru a putea reduce consumul de energie electrică în România cu 5%, concomitent cu scăderea facturilor medii ale consumatorilor casnici cu 10%.

„Un preț plafonat pe grupe de consumatorii casnici în funcție de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesității de economisire a energiei și programe de eficientizare a consumului casnic de energie bazate în primul rând pe schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de creștere a eficienței energiei, ar aduce o reducere a consumului de energie electrică în România cu aproximativ 5%, dar ar aduce și facturi mai mici la consumatorii casnici care folosesc energia electrică pentru încălzite cu 46% și facturi medii mai mai mici cu cca. 10% pentru consumatorii casnici față de situația din prezent”, a afirmat consideră Dumitru Chisăliță.

El consideră că este o aberație prinsă în legea de protejare a consumatorilor de energie și rostogolită în ultima vreme că un consum mare de energie electrică înseamnă obligatoriu un consumator bogat, iar „un consum mare de energie electrică nu înseamnă neapărat consumatori bogați”.

Avocatul Adrian Cuculis s-a alăturat recent listei deja lungi de persoane de notorietate care își publică factura de patru cifre la energie electrică, după o regularizare, și anunță că ia în considerare posibilitatea de a iniția un proces colectiv. El invită consumatorii români să se revolte, legal, și să conteste facturile „nesimțite”. Așa cum au anunțat și scriitorul Mihai Șora și actorul Marius Manole, cu facturi de mii de lei primite, avocatul spune că nu înțelege cum a ajuns să aibă de plătit 3.400 de lei. Filosoful Mihai Șora a primit sute de sfaturi din partea internauților după ce a scris miercuri pe Facebook că a primit o factură de peste 6.000 de lei la energie electrică deși nu are televizor, nici aer condiționat, și îi întreabă pe internauți cum să procedeze în acest caz.

Și actorul Marius Manole a avut un șoc când a primit factura la curent. El spune că „plătește pentru Casa Poporului”, având în vedere că, potrivit estimărilor companiei de energie, el a consumat 7.000 de kilowați.

Potrivit datelor INS, în primele șapte luni ale anului, pe fondul scumpirii energiei, românii și-au redus cu 7,9% consumul de curent electric.

Ce arată analiza specialiștilor în energie

Asociația Energia Inteligentă a identificat, în urma unei ample analize, câteva situații care se întâlnesc în practică, cu nivelurile de consum, respectiv cuantumul de plătit la factură.

Atfel, potrivit estimărilor AEI, cea mai mare parte, aproximativ o jumătate din total, sunt consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivelul subzistenței energetice cu un consum mediu de cca. 55 kWh/lună, mai concret 47% din locuințele din România, aflate în mediu rural sau periurban.

• a) Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivelul subzistenței energetice cu un consum mediu de cca. 55 kWh/luna (ipoteză: cca 47% din locuințele din România se găsesc în mediu rural sau periurban și apreciem că se încadrează în această categorie )

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,68 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 37 lei.

• b) Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivel mediu de consum de cca. 180 kWh/luna (ipoteză: cca 25% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care nu au sisteme de aer condiționat și apreciem că se încadrează în această categorie)

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,8 lei/kWh, factură lunară fiind la un nivel de cca. 144 lei.

• c) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI cu un consum mediu de cca. 280 kWh/luna (ipoteză: cca 19% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care au sisteme de aer condiționat și apreciem că se încadrează în această categorie)

*) Putere medie zilnică

Consumatorii beneficiază pațial de preț plafonat de 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh și preț de piață de cca 2,5 lei/kWh pentru diferența între prețul 255 kWh și consumul realizat, factura lunară fiind la un nivel de cca. 165 lei.

• d) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI dar folosește anumite echipamente suplimentar (boiler) cu un consum mediu de cca. 360 kWh/luna (ipoteză: cca 5% din imobilele din România folosesc boilere electrice pt ACM)

*) Putere medie zilnică

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de cca 2,5 – 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 900 – 1404 lei.

• e) Consumatorii de energie electrică care stau în general la casă și au un consum care au un nivel de confort specific secolului XXI dar folosește anumite echipamente suplimentar (boiler, hidrofoare, încălzire electrică) cu un consum mediu de cca. 700 kWh/luna (ipoteză: cca 3% din locuințele din România folosesc energie electrică pentru a se încălzii )

*) Putere medie zilnică

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de cca 2,5 – 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 1750 – 2730 lei.

• f) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de consum de peste 1500 kWh/luna că urmare a mărimii imobilelor de peste 500 mp (ipoteză: cca 1% din locuințe au o suprafață mai mare de 500 mp) – consumatorii bogați

Conform datelro prezentate, se poate observa că numărul consumatorilor asimilați că fiind bogați pentru că au un consum mai mare de 300 kWh/medie lunară înseamnă un procentaj de cca. 9% din totalul consumatorilor de energie din România, dar dintre aceștia, spune președintele AEI, 8% sunt consumatori de energie care nu sunt nici pe departe bogați, dar pe care soarta i-a adus în situația de a avea un astfel de consum cin cauza: lipsei sursei alternative de combustibil pentru prepararea apei calde menajere, încălzirii locuinței sau asigurării apei din puțuri forate prin hidrofoare.

„Legea protejării consumatorilor trebuie să aibă o abordare unitară pentru aceleași categorii sociale și să nu creeze diferențe atât de mari: familii cu aceleași venituri, care stau în locuințe similare să achite prețuri atât de diferite – familia care a avut noroc să fie conectată la gaze să achite cca 144 lei/lună pentru energie electrică (la un preț plafonat de 0,8 lei/kWh) și o altă familie care nu a avut acces la gaze să achite lunar pentru energie electrică cca. 1750 lei/lună (la un preț neplafonat de 2,5 lei/kWh)”, a spus Dumitru Chisăliță.

Un alt aspect catalogat drept alarmant este faptul că pentru stabilirea consumului pentru determinarea plafonului s-a ales anul 2021, an în care consumul pentru clienții rezidențiali a fost cu cca 10% mai mare decât în anul 2020. În primele 8 luni ale anului 2022 comparativ cu anul 2021 consumul populației este cu 8% mai mic (conform dartelor INS). Cu alte cuvinte alegerea bazei de consum a anului 2021 a făcut că un număr mai mare de consumatori să nu se încadreze  în baremurile stabilite, respectiv să nu aibă acces la plafonare, conform unui consum mediu într un an normal.

De amintit că anul 2021 este stabilit referință pentru estimarea consumului, cu excepția situației în care clientul este unul nou, potrivit ministrului Energiei.

Citește și: Cum știi dacă ai sau nu un preț plafonat la factura de energie electrică? Cât plătești în cazul în care consumul este mai mare

„Invocarea măsurii de introducere unui nou plafon de 255 kWh/lună că fiind o masură de creștere a eficienței considerăm că nu are elemente care să determine creșterea eficienței la consumator prin elemente de preț. Ideeal ar fi că un comportament de eficientizare să se realizeze prin impozitare diferită în funcție de clasa energetică a imobilului, care ar permite și evidențierea în mod concret a nivelului veniturilor medii ale proprietarilor imobilelor și ar putea determina politici publice locale de eficiență energetică cu adevărat eficiente”, a transmis Dumitru Chisăliță.

Potrivit specialistului,  dacă se dorește că prin elemente de preț să se determine un comportament de reducere a consumului de energie electrică, construcția legii trebuie să fie realizată astfel încât să determine un comportament specific de eficientizare a consumului și consumatorul să poată prin acțiunile realizate să urmărească concret rezultatul acțiunilor sale: factura mai mică la energie electrică.

„Consider că toți consumatorii din România care consumă până la un nivel mediu lunar de 700 kWh energie electrică, adică inclusiv cei care folosesc energia electrică pentru ACM și încălzire  (considerând că cei peste acest consum înseamnă case foarte mari, peste 500 mp suprafață utilă),  ar trebui să beneficieze de un tratament egal în ceea ce privește prețul plafonat”, a scris specialistul.

Ce ar însemna aceasta, conform analizei AEI :

„Astfel, un nou preț plafonat pe grupe de consumatori casnici, în funcție de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesității de economisire a energiei și programe de eficientizare a consumului casnic de energie exclusiv bazate de schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de eficientizare a energiei ar aduce o potențială reducere a consumului de energie electrică în România cu 5%, dar ar aduce și facturi mai mici la consumatori”, a conchis Dumitru Chisăliță.