Prima pagină » Economic » UN GUVERN DE NOTA 4. Cum au reușit Burkina Faso și Botswana să ia fața României în topul competitivității guvernamentale

UN GUVERN DE NOTA 4. Cum au reușit Burkina Faso și Botswana să ia fața României în topul competitivității guvernamentale

Guvernul condus de Victor Ponta stă prost la capitolul eficiență, transparență decizională, independența justiției, încrederea în politicieni, infrastructură, educație și sănătate. Cel puțin acest lucru reiese din ultimul raport al World Economic Forum, care a clasat România pe locul 59 în topul celor mai competitive guverne din lume. În ce privește doar eficiența Executivului, România este pe ultimele poziții: locul 101 din 144 de țări analizate, mai jos chiar decât Burkina Faso, Mozambic, Tanzania și Uganda. Nici la independența justiției România nu s-a clasat pe un loc fruntaș: locul 84, un loc mai prost decât Tajikistan, Botswana sau Namibia. Când vine vorba despre sănătăte și educație primară, România a prins abia locul 88, după Vietnam și Rwanda. Per total, cel mai bun guvern este al Elveției, urmată de Singapore și Statele Unite ale Americii. La coada clasamentului, Guinea, Ciad și Yemen.

În timp ce premierul Victor Ponta se laudă cu creșterea economiei și cu buna guvernare, raportul anual al World Economic Forum pe 2014-2015 îl contrazice. România stă destul de prost la aproape toate capitolele, de la infrastructură, transparență și eficiență până la independența justiției, educație și sănătate. Per total, potrivit indicelui global al competitivității – Global Competitiveness Index (GCI) – România s-a clasat pe locul 59, din cele 144 de economii analizate de specialiști.

În cercetarea citată, World Economic Forum a stabilit indici pentru fiecare domeniu în parte, făcând, la final, o medie între el. Printre criteriile analizate se numără și transparența decizională, modul în care au fost cheltuiți banii publici, calitatea infrastructurii, eficiența, independența justiției și inclusiv încrederea în politicieni. La niciun capitol, România nu reușește să urce în primele 50 de state, fiind cazuri în care ocupă locuri chiar rușinoase, clasându-se în ultimele 30-40 de state.

Concret, când vine vorba de modul în care sunt cheltuiți banii publici, România ocupă locul 116, cu un punctaj de doar 2.5. Potrivit metodologiei folosite, 7 este maximul obținut de un stat.

La fel de prost stăm și la capitolul infrastructură, unde România a obținut doar „nota” 3, care a clasat-o pe locul 106. Încrederea în politicieni este foarte mică, mai ales dacă ne luăm după analiza realizată de World Economic Forum, care a situat România abia pe locul 109, cu un punctaj de 2.3.

Eficiența este greu de realizat, potrivit raportului. Guvernul condus de Victor Ponta nu a reușit să fie mai eficient decât cel din Burkina Faso, din Mozambic, din Tanzania și din Uganda. La acest capitol, cel mai bine s-a clasat Qatar, urmat de Singapore și Finlanda, în timp ce Venezuela, Italia și Argentina sunt la coada clasamentului.

Specialiștii de la World Economic Forum au analizat inclusiv favoritismul în luarea deciziilor de către oficialii guvernamentali. Aici, România a primit doar 2.5 puncte din 7, ocupând astfel locul 114.

Și din acest motiv nici transparența decizională nu prea există în România. Raportul arată că țara noastră ocupă locul 86, cu un punctaj de 3.8.

Și cum lupta împotriva corupției este unul dintre cele mai importante obiective, dar care încă pune probleme în România, nici la capitolul independența justiției nu stăm foarte bine. Doar locul 84, cu 3.5 puncte.

Ceva mai bine România s-a clasat la calitatea și cantitatea învățământului superior, unde a reușit să prindă locul 50, cu 4.4 puncte, respectiv 53, cu 5.6 puncte. Învățământul primar și sistemul de sănătate ne aduc, din nou, pe locuri îndepărtate: 88, cu 5.5 puncte. Aici, țări precum Rwanda, Trinidad și Tobago, Vietnam și Tadjikistan stau mult mai bine.

World Economic Forum realizează anual, începând cu 2005, acest raport. Analiza lor se bazează pe datele furnizate de agențiile internaționale, precum UNESCO, FMI și OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și se axează pe 12 piloni importanți. Deși scorul obținut de România nu este unul foarte bun, țara a înregistrat progrese față de rapoartele anterioare.

VEZI AICI SITUAȚIA INTEGRALĂ A ROMÂNIEI

 

Citește și