Un profesor din Harghita a renunțat la catedră și și-a înființat propria afacere. „Acesta este un protest”

După mulți ani petrecuți la catedră, un profesor de matematică din județul Harghita a decis să demisioneze pentru a se dedica, în schimb, unui business propriu. Mátyás László Levente produce humus de râmă, un îngrășământ natural pentru plante, scrie economica.net.

„Să fii profesor este o meserie frumoasă, dar nu mai doresc să țin în viață acest sistem de educație”. Este unul dintre motivele pe care Levente le invocă atunci când își argumentează decizia. „Acesta este un protest. Nu mai vreau să lucrez într-o astfel de situație. Este adevărat că sunt mulți profesori slab pregătiți, dar nu toți profesorii sunt proști. Este o problemă uriașă cu educație din România”, explică el.

Povestea afacerii profesorului are, însă, rădăcini mai vechi. În urmă cu zece ani, profesorul a găsit într-o revistă un articol care l-a pus pe gânduri.

DESTINAȚII Românii preferă Poiana Brașov pentru Sărbători. Cât costă un sejur de 3 zile de Crăciun și Revelion, pentru 2 persoane

18:42

DEZVĂLUIRI Vance afirmă că există o „schimbare” în dinamica negocierilor de pace în Ucraina: Există șanse să reușim, dar există șanse la fel de mari să nu reușim

18:39

„Am citit într-o revistă chestia asta. Cum să faci humus (un îngrășământ natural realizat cu ajutorul râmelor n.red). Râmele își dublează numărul anual, astfel că, dacă începi cu pași mici, poți deveni mare”, și-a amintit bărbatul.

Au urmat vizite la diverși producători de humus din Ungaria și consultări cu alți întreprinzători, după care s-a pus pe treabă.

„Prima tranșă de râme este mai greu de adunat. Am cumpărat o parte, iar restul am adunat. Este nevoie de 100.000 de râme pe tonă pe an”, a explică profesorul. „Balega de la bovine trebuie să se sedimenteze aproximativ jumătate de an pentru a deveni comestibil pentru râme. Sistemul este simplu. Peste o folie punem un strat de paie, peste care se pune balega veche și apoi din nou paie. Aici introducem râmele, care trec toate acestea prin sistemul lor digestiv rezultând cel mai fin pământ posibil. Este un pământ foarte negru și extrem de hrănitor pentru plante”, a completat el.

Recent, Mátyás László Levente a accesat și fonduri europene prin Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura „Dezvoltarea micro-întreprinderilor” pentru a-și achiziționa un utilaj performant de cernere a solului. Astfel, a ajuns la o capacitate de producție de 100 de litri de humus pe oră. Cu toate acestea, fostul cadru didactic spune că nu vinde atât de mult cât și-ar dori.

„Probabil este și o slăbiciune de a mea, pentru că nu sunt un comerciant înnăscut”, mărturisește el. „Acum vând fermierilor pentru grădinile proprii. Am încercat și la florării, dar nu a mers prea bine. Este destul de greu să schimbi mentalitatea. Fermierii vor să facă în continuare ce făceau și până acum. De asemenea, nu au mașini adaptate pentru transportul unor astfel de îngrășăminte, pentru că humusul se vinde sub formă de boabe moi”, a conchis acesta.

Acum, Mátyás László Levente spune că „profitul este, dar nu mare”, dar că și-a amortizat investiția rapid.

„Cred că sunt pe linia de plutire. În total, până acum am vândut două tone de humus” Toamna și primăvara profitul este de circa 1.000-1500 de lei pe lună, adică aproape cât un salariul al unui profesor.