Una din cele mai mari bănci din România ia în calcul renunțarea la creditele pentru „Prima casă”

Raiffeisen, un jucător de top cinci din sis­te­mul bancar, a luat săptămâna trecută o de­ci­zie surprinzătoare, hotărând să ma­jo­reze avan­sul cerut clienților la creditele imo­biliare chiar îna­in­­te de reluarea discu­țiilor în Par­la­ment pri­vind le­gea dării în pla­tă. Ban­ca a decis să urce avan­­sul pentru cre­ditele imo­bi­liare stan­dard în lei la 35%, iar pen­tru finan­ță­rile în euro la 40%. Con­form regle­men­­­tă­rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo­bi­liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

„Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esențial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în fața băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanțez un activ și trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuația valorii activului”, a afirmat van Groningen.

Șeful Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar și că situația este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împru­muturi deja în derulare.

În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situația programului „Prima Casă” și dacă garanția acordată de stat se va menține, în caz contrar ridi­cându-se întrebări legate de constitu­țio­nalitatea acestui act legislativ.

Steven van Groningen, preșe­din­tele Raiffeisen Bank România, este con­vins că măsura de majo­rare a avan­sului, decisă de banca româ­neas­că cu capital austriac, va fi luată și de celelalte instituții de credit în ca­zul adop­tă­rii legii dării în plată, iar efectul va fi limi­ta­rea accesului la finan­țare al popu­lației, în con­dițiile în care românii deja sunt la jumă­ta­tea mediei europene în pri­vin­ța numărului de metri pătrați de locuință per cetățean și mulți tineri nu au o locuință proprie.

Raiffeisen, un jucător din top cinci, a decis săptămâna trecută să majoreze avansul cerut clienților pentru cre­ditele imobiliare standard în lei de la 35%, iar pentru finanțările în euro la 40%. Con­form reglementărilor BNR, avansul minim pen­tru credi­tele imo­biliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

Președintele Raiffeisen a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că el schimbă radical regulile care guvernează sis­temul bancar și că situația este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retro­activă, la împrumuturi deja în derulare. În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situația programului „Prima casă” și dacă ga­ran­ția acordată de stat se va menține, în caz contrar ridicându-se întrebări legate de constituționalitatea acestui act legislativ.

„Nu putem aplica un principiu retro­ac­tiv, la sute de mii de credite. E în conflict cu orice principiu de predictabilitate. Nicăieri nu se aplică o lege retroactiv la contracte de­ja în vigoare. Dacă cineva ia un credit, cum­pără ceva și valoarea bunului scade, acesta este un risc asumat de client. Riscul meu, ca bancă, este că el nu poate da banii îna­poi. Fiecare își gestionează propriul risc”, a declarat la ZF Live Steven van Groningen.

În ceea ce privește „Prima Casă”, Raiffei­sen Bank a decis deocamdată să rămână activă, dar speră ca în curând să se clarifice dacă legea dării în plată se aplică și la creditele din acest program sau nu.

„E aproape de neimaginat că legisla­to­rul nu a clarificat care e poziția progra­mu­lui Prima casă. Dispare umbrela statului, garanția de stat? Atunci nu mai e nicio deosebire între «Prima casă» și alt credit. Nu mai are niciun rost acest program. Oricine poate aduce chei­le casei la bancă. Ce fel de stat retrage re­tro­activ garanția? și atunci orice inves­ti­tor își va pune întrebarea dacă vrea să fie aici sau nu”, a afirmat van Groningen.

Practic, dacă legea dării în plată se va aplica și la creditele din „Prima casă”, gravitatea situației crește exponențial, adau­gă președintele băncii.

Deocamdată, parlamentarii au modi­fi­cat textul legii pentru a nu include și dez­vol­tatorii imobiliari care ar putea încerca să sca­pe de plata ratelor la credite predând băncilor zeci de apartamente.

„Cazurile sociale sunt folosite ca pre­text ca să apară legea și să fie aplicată re­troactiv. Dar nimeni nu a făcut o analiză, câte sunt, ce e un caz so­cial, ce face o bancă când are un caz social? Nu s-a discutat nimic clar până acum”, a spus șeful Raiffeisen.

El a subliniat că în cazurile sociale reale, la persoanele care au fost restruc­turate, au o boală, intervine un deces, băncile găsesc deja soluții, fără să fie nevoie de o lege.

„Dar cei care au două – trei case, terenuri, mai multe apartamente sunt un caz social? Cineva care și-a luat o vilă în loc de apartament și nu mai poate plăti e caz social? Nu cred”, a afirmat el.

Bancherul adaugă că un client care a luat de la bancă o sumă mare de bani are o rată pe care nu o mai poate plăti, iar va­loa­rea casei a scăzut și-a asumat riscul când a făcut creditul.

„Cineva care nu mai poate plăti pentru că a fost restructurat la locul de muncă, e bolnav, are probleme în familie, acela este un caz social”, potrivit președintelui Raiffeisen.

Raiffeisen Bank are un portofoliu de circa 300.000 de credite imobiliare, cu o rată de neperformante de 7%, jumătate din me­dia pieței de aproximativ 12%. Ponderea re­dusă a NPL-urilor se datorează politicii prudente pe care a adoptat-o banca în anii anteriori, strategie pe care susține că o va aplica și în continuare. Așa se explică și decizia de a majora avansul deși legea dării în plată este încă în dezbatere în Parlament.

„Dacă dau un credit pe 25 de ani, trebuie să știu pe ce lege mă pot baza. Dacă legea trece, eu am finanțat doar un activ și riscul meu este ca valoarea lui să fluctueze în timp. Datoria mea e să mă asigur că pot da banii înapoi deponenților”, a spus el.

Groningen spune că banca trebuie să fie mereu capabilă să plătească depozitele clienților și nu le poate da acestora la schimb apartamente. În schimb, dacă peste două – trei luni situația legii se va clarifica, banca va modifica și politica de creditare.

„Este vorba de risk management, de aceea am dat decizia acum. Prefer să pierdem 2-3 luni din vânzări, decât să am un risc mare mai târziu.în 2008, riscul asumat de sistemul bancar a fost prea mare și acum suportăm consecințele. Unii au plătit mai mult, alții mai puțin”, potrivit acestuia.

România arată foarte bine din punct de vedere macroeconomic, dar atingerea unor indicatori nu este suficientă pentru a avea creștere economică susținută, care să-i permită să ajungă pe locul 10 în Europa, așa cum ar trebui, consideră șeful Raiffeisen Bank.

În opinia lui, România are nevoie de un cadrul legislativ predictibil și stabil, inclusiv pe legislația muncii, dar și de investiții în infrastructură și proiecte care să creeze locuri de muncă. Deși consumul este în urcare și susține economia, el nu este suficient pentru a asigura o creștere mai mare a PIB.

„E nevoie de locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, soluții pentru zone mai sărace, unde sunt dezechilibre. Companiile încă nu vin la bancă să ia credite de investiții. Cifrele macro nu se văd încă la nivel micro. Și investițiile străine au scăzut. Nu vedem investiții noi, mari, care să facă locuri de muncă pe termen lung”, consideră van Groningen.

Un alt domeniu sensibil este piața de capital, afectată de incertitudinile de pe plan global. Este un sector în care România ar putea da un exemplu pozitiv, reținându-se de la a anunța decizii care cresc incertitudinea pe plan local.

Astfel, România ar putea arăta că este diferită de Ungaria, Polonia, Ucraina sau Grecia, țări care au trimis semnale neclare investitorilor în ultima perioadă, și să devină un hub regional.

„Acum am început să primim de afară întrebări de genul „A, și în România începeți cu măsuri populiste și aplicați legi retroactiv?”, a mai spus Steven van Groningen.