Unda de șoc a revoluției fiscale. Ce efecte au avut, în realitate, măsurile intrate în vigoare la începutului acestui an

Șase din 10 antreprenori spun că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor la angajat, iar 68,7% spun că au avut salariați cu timp parțial cu salarii mai mici decât cuantumul contribuțiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut, de 665 de lei, conform sondajului realizat de CNIPMMR.

Întreprinzătorii mai spun, în proporție de 79,4%, că punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei le-a creat dificultăți, iar jumătate au anticipat că măsura va duce la disponibilizarea unor angajați.

Pentru trecerea contribuțiilor la salariat, 72,2% dintre respondenții au crescut salariile pentru compensarea în totalitate, 13,3% au decis să acorde prime lunare, 12,9% au crescut salariile pentru compensarea parțială iar 1,6% au luat alte măsuri.

JUSTIȚIE Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, analizează sondajul în rândul judecătorilor: „Există probleme reale în justiție, însă nu cele servite zilnic publicului cu titlu de adevăr absolut”

19:13

FLASH NEWS Momentul impactului. Imagini incredibile cu accidentul celui care a creat jocul Call of Duty. A murit pe loc

19:09

În cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, 49,1% dintre IMM au decis să crească salariile pentru compensarea în totalitate, 39,8% au făcut restructurări și concedieri, 6,7% au crescut salariile pentru compensarea parțială, iar 4,4% au luat alte măsuri.

Întrebați ce dificultăți au întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au menționat creșterea birocrației (64,8%), efortul semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.) – 63,8%; creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei – 61,1%; timpul foarte scurt stabilit pentru implementare – 50,3%; creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice – 49,7%; birocrația foarte mare a negocierilor colective – 47,7%; creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă – 38,9%; necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective) – 38,7%; creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate – 30,4%; probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018 – 9,3%.

Sondajul a fost realizat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în perioada 07-16 februarie 2018, sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro și la nivelul membrilor CNIPMMR. Respondenții, în număr de 1.752, au fost în proporție de 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii și 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.