Unde s-au împotmolit negocierile cu FMI. De ce vrea Fondul lichidarea Complexului Energetic Hunedoara

„În primul rând, experții Comisiei Europene insistă pentru o soluție privind liberalizarea prețului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeța procesul. Discuțiile au fost aprinse și pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experții internaționali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata și urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegația comună FMI și CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuțiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, și delegația comună Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu afirma, la începutul lunii decembrie, că are acordul Comisiei Europene pentru amânarea calendarului de liberalizare a prețului la gazele destinate populației până în 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicată până la 1 iulie 2015, însă informația nu a fost confirmată de oficialii europeni.

Potrivit calendarului convenit cu partenerii internaționali, România trebuia să majoreze prețul final al gazelor destinate populației cu 2% de la 1 octombrie și 2% de la 1 ianuarie 2015, prin creșterea tarifului reglementat pentru gazele din producția internă de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh în toamna anului trecut și la 50,6 lei/MWh de la începutul acestui an. Calendarul mai prevedea majorarea prețului la gazele pentru populație cu 2% de la 1 aprilie și cu încă 3% de la 1 iulie 2015.

Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piața liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preț reglementat.

Experții FMI și CE insistă și pentru o soluție de lichidare a Complexului Energetic Hunedoara, companie pentru care există deja o cerere în instanță pentru declanșarea insolvenței.

De altfel, Gherea declara încă de la finele anului trecut, imediat după preluarea portofoliului la Energie, că Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este aproape de insolvență și trebuie eficientizat.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariați, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) și a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% consumul de energie la nivel național.

Compania a fost înființată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva și Paroșeni și produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparținut Companiei Naționale a Huilei.

Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013.

Operațiunea urma să fie efectuată prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic și dobândirea de către acesta a unui pachet de acțiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, în cadrul unei operațiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acțiuni.

Negocierile dintre autorități și delegația FMI-CE au continuat și sâmbătă, în special pe subiecte privind finanțele și energia, fiind patru teme unde părțile nu au ajuns la un acord, în timp ce la CFR Marfă s-a convenit reluarea privatizării.

Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a declarat, miercuri, că Guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu FMI, la care vor participa toți miniștrii, pentru „a încerca să ajungă la un consens” cu experții Fondului, atunci urmând să se știe „dacă va mai fi sau nu în continuare un acord”.

Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că banca centrală este pregătită pentru eventualitatea în care România va întrerupe înainte de termen acordul cu FMI, arătând însă că negocierile merg bine și nu va face alte comentarii înainte de conferința FMI, programată pentru luni.

Delegația FMI-CE se află la București pentru consultări și a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înțelegerii este de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

Ultima misiune FMI la București de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul și Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenție.

În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică și nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea „cu bine” a acordului existent.

O misiune tehnică a creditorilor internaționali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuții privind bugetul pe acest an.