Uniunea Europeană vrea să reducă la zero dependența de gazele rusești până în următorii aproximativ cinci ani. Declarațiile oficiale

Uniunea Europeană își propune să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusese cu două treimi până la sfârșitul acestui an și la zero până la sfârșitul lui 2027, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un interviu apărut marți în publicația italiană Il Messaggero, relatează Reuters.

Paolo Gentiloni a mai spus că UE va reduce propriile previziuni privind creşterea economiei în 2022, de la ţinta precedentă de 4%, când va publica, pe 16 mai, previziunile de primăvară privind evoluţia economiei blocului comunitar, relatează Reuters.

Fondul Monetar Internațional a redus, săptămâna trecută, estimările de creștere pentru zona euro, previzionând un avans de 2,8%, faţă de 3,9% prognozat anterior, ca urmare a războiului dintre Ucraina şi Rusia.

Dar Gentiloni consideră că este prea curând să spună dacă încetinirea va duce la stagflaţie, citând „unii factori pozitivi moşteniţi din semestrul doi din 2021”, cum ar fi nivelul extrem de scăzut al şomajului şi gradul ridicat de economisire.

„Riscul stagflaţiei va depinde de asemenea de cât de mult va dura războiul”, a afirmat comisarul european pentru economie.

Cât de dependentă este UE de importurile de gaze

Rata de dependenţă a Uniunii Europene de importurile de gaze naturale a scăzut uşor în 2021, până la 83%, de la 84% în 2020, însă România este ţara membră cu cea mai redusă dependenţă de importurile de gaze naturale (24%), însă aceasta a fost în creșteste, arată datele publicate recent de Eurostat, citate de Agerpres.  Danemarca (26%) şi Ţările de Jos (33%) au rate reduse de dependenţă de importurile de gaze naturale

La polul opus, ţările membre cu cea mai mare dependenţă de importurile de gaze naturale sunt: Malta (104%), Suedia (102%) şi Spania (101%).

Potrivit sursei citate, comparativ cu situaţia din 2020, cele mai mari creşteri ale dependenţei de importurile de gaze naturale au fost înregistrate în Malta (de la 96% în 2020 până la 104% în 2021, o creştere de opt puncte procentuale), Irlanda (de la 64% până la 71%, creştere de şapte puncte procentuale) şi România (de la 17% în 2020 până la 24% în 2021, o creştere de şapte puncte procentuale).

Cele mai mari scăderi de la un an la altul au fost înregistrate în Letonia (de la 121% până la 61%, adică o scădere de 59 de puncte procentuale), Austria (de la 73% până la 51%, scădere de 22 de puncte procentuale) şi Slovacia (de la 88% la 69%, scădere de 20 de puncte procentuale).

Potrivit sursei citate, pe termen scurt UE rămâne dependent de Rusia pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din necesarul de gaze naturale, în condiţiile în care anul trecut UE a importat 155 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia.

Conform celor mai recente date oficiale privind resursele de energie ale României, publicate de Institutul Național de Statistică, în primele două luni ale anului, din totalul de 1.674,9 mii tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, 1.1174,2 mii tep au fost produse în țară, iar 500,4 mii tep au fost importate.