Vedeta anului 2014 în România: fotografia unui câmp de 250 de milioane de euro. „Toată lumea vede acum galben în fața ochilor și zice că situația este roz”

Rapița este una dintre culturile despre care mulți dintre fermieri spun că s-a vândut bine totdeauna. În timp ce unii producători spun că așteaptă terminarea recoltării, pentru a vinde imediat producția, alții își negociază prețul de pe acum. „ Noi avem discuții înaintate pentru a vinde încă de pe acum. La recoltare, vor fi 700.000-800.000 de tone de rapiță pe piață, iar prețul poate scădea mult, pentru că oferta este mai mare decât cererea”, își face socotelile Ștefan Poienaru, care controlează Agrofam Fetești. Pentru a-și reduce riscul unor pierderi, spune că anul acesta a cultivat 2.500 de hectare de rapiță, mai puțin ca în anul precedent.

„Rapița este o cultură mai sensibilă. Dacă vine o furtună, se scutură. Grâul nu se scutură. La rapiță poți pierde mai ușor toată producția”, avertizează Poienaru. „Toată lumea vede acum galben în fața ochilor și zice că situația este roz. Părerea mea este că nu e chiar așa. Culturile sunt maturate cu trei săptămâni. Trebuie făcute tratamente contra dăunătorilor. Recoltarea se face de obicei în iulie, dar anul acesta eu voi recolta pe 15 iunie”, și-a făcut planul Poienaru, care cu un ochi este la evoluția prețului pe bursele de mărfuri: azi prețul este de 330 euro pe tonă. Ultex, omul de afaceri Adrian Porumboiu, asociația Bungee- Prio Foods sunt principalii cumpărători ai recoltelor de rapiță în România.

Situația din câmp descrisă de el este reflectată și de un raport recent al Comisiei Europene. „Stadiul de dezvoltare al culturilor de toamnă este extrem de precoce. Extinderea frunzelor și acumularea de biomasă este peste medie”, se arată într-un raport din aprilie al Comisiei Europene. Un raport anterior de la Bruxelles estima că fermierii din România vor strânge în această vară 500.000 de tone de rapiță, o producție cu 16% mai mică comparativ cu 2013.

Peste 6,7 milioane de hectare de rapiță în UE 

Suprafața totală cultivată cu rapiță în Uniunea Europeană a fost de 6.732.800 de hectare în 2013, potrivit Eurostat. Cele mai mari suprafețe de rapiță din UE sunt cultivate în Germania și Franța.

Producția medie și suprafața cultivată cu rapiță în perioada 2007-2012:

Exporturile și importurile de rapiță între 2007 și 2012:

„Anul acesta Dumnezeu ne-a ajutat cu ploaia…”

Între grupurile de producători pentru Cereale și Oleaginoase recunoscute de Ministerul Agriculturii se numără și grupul de producători Cereale „Lunca Prut” SRL, cu sediul în comuna Bivolari, județul Iași. „Am renunțat de câțiva ani să mai cutivăm rapiță, după ce înghețul ne-a compromis total culturile”, ne spune unul dintre producătorii din grup.

Firmele care fac parte din asociația Exigent Timiș dețin împreună 1.500 de hectare, între culturi numărându-se și rapița. Oamenii mulțumesc divinității pentru recolta din acest an. „Anul acesta Dumnezeu ne-a ajutat cu ploaia, sperăm și prețul să fie bun. Anul trecut, imediat după recoltare prețul era de 2 lei pe kilogram , apoi a scăzut până la 1,4 lei pe kilogram. La 2 lei pe kilogram, la o producție de 2 tone pe hectar, își scoți chetuiala și un mic profit. Dar la 1,4 lei pe kilogram este o problemă…”, ne povestește Elena, una dintre reprezentantele grupului de producători Exigent Timiș, explicând că și din cauza asta mulți au renunțat să mai cultive rapiță, dar și din cauza problemelor provocate de îngheț.

„Acum trei ani, cred, a fost o problema cu înghețul, unele culturi nu au fost asigurate și oamenii au pierdut totul. Sau chiar dacă au fost asigurate culturile, firmele de asigurări nu plătesc decât 700 de lei pe hectar, în timp ce cheltuielile la hectar, în total, ajung la 4.000 de lei pe hectar. Atunci au dat 700 de lei pe kilogram pentru că era un îngheț timpuriu, cultura era în faza de dezvoltare, planta era mică, și asiguratorii au stabilit că se poate întoarce cultura și se poate cultiva altceva. Dar cheltuiela de înființare era deja făcută”, continuă femeia.  Admite că o cultură de rapiță este mai profitabilă decât une de grâu, „dar nu chiar atât de profitabilă pe cât se spune, pentru că dacă ai producție de 6 tone la grâu la hectar, așa cum se face în zona noastră, nu e mult mai profitabilă cultura de rapiță decât cea de grâu”.

Producția de rapiță din România a fost în 2013 de 684.700 tone, conform Eurostat. Spre comparație, Germania a avut în 2013 o producție de rapiță de 5.784.300 tone, iar Franța de 4.369.400 tone.

Rapița este a treia cea mai mare sursă de producere a uleiului vegetal, după palmier și soia. Aproximativ 4 milioane de tone metrice de semințe oleaginoase au fost produse în 2012. Cei mai mari producători mondiali de rapiță sunt Europa, Canada, SUA, Australia, China și India.  Uleiul de rapiță este folosit pentru producția de biodiesel. Uleiul de rapiță îngheață la o temperatură mai scăzută decât alte uleiuri vegetale. Nu numai pentru biodiesel ci și pentru uleiuri industriale și lubrifianți, dar și pentru producerea uleiului folosit la producerea margarinei.