„Suntem în al treilea an de declarare a veniturilor prin prisma unui formular consolidat, formular care a suferit de-a lungul acestor ani modificări mai mult de format. Va suferi modificări și în curând, anume veniturile din tranzacționarea criptomonedelor vor trebui declarate prin prisma acestui formular. Și restul modificărilor sunt mai mult de formă, nimic material”, a spus Corina Mîndoiu, partener EY România în cadrul departamentului impozit pe venit și contribuții sociale.
Aceasta a mai precizat că termenul de depunere a formularului este 16 martie, ora 14:00.
„Ce vreau să rețineți vizavi de declarația unică este că termenul de depunere a formularului este 16 martie 2020. Nu avem nicio informație cu privire la prelungirea termenului așa cum s-a întâmplat în anii precedenți. Data de 16 martie 2020 este și termen de plată a impozitului pe venit pentru anul 2019 și a contribuției sociale de sănătate sau a contribuției la pensie, din nou, pentru anul 2019. De vreo doi ani nu mai avem decizie de impunere. Deci, vă rog frumos, nu așteptați deciziile prin poștă pentru că nu o să vină. Deci până pe 16 martie 2020 trebuie să și achitați, este principiul autoimpunerii”, a arătat Mîndoiu.
Aceasta a explicat că veniturile care trebuie declarate sunt veniturile obținute din străinătate și anume: venituri din chirii, din dividende, din vânzarea de titluri de valoare, venituri din dobânzi, din activități independente, venituri de membru în conducerea unei companii, chiar dacă anumite din aceste venituri au fost impozitate la sursă. Din veniturile realizate în România, cele ce trebuie declarate sunt veniturile din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, chirii. Nu însă și dobânzi și dividende cu sursă din România pentru care impozitul se reține la sursă.
Corina Mîndoiu a mai precizat că este indicat să nu se aștepte până în apropierea termenului limită de 16 martie pentru a depune declarația unică pentru că Spațiul Privat Virtual este posibil să se blocheze.
„În contextul în care monedele virtuale nu sunt recunoscute în legislația română sau europeană drept valute, monede electronice sau monede reale, suntem de părere că persoana fizică dobândește un beneficiu real numai în momentul conversiunii acestor unități de monede virtuale în unități de valută, monedă legală (de exemplu, evidențierea venitului în contul bancar) sau în bunuri ori servicii de care persoana fizică beneficiază efectiv. O interpretare contrară ar fi nepractică, având în vedere volatilitatea criptomonedelor și faptul că tranzacțiile se desfășoară de regulă prin intermediul unor platforme de tranzacționare a căror decontare este incertă (nefiind reglementată, supravegheată sau controlată de către instituțiile statului) și persoana fizică ar putea ajunge să plătească impozit pe un venit ipotetic”, au explicat Raluca Bontaș, partener, și Cătălin Barbu, consultant, ambii de la Deloitte Tax pentru avocat.net.
Așadar, atât timp cât o persoană își păstrează veniturile din criptomonede sub formă de criptomonede, fără să le folosească efectiv, aceastanue obligată să le declare și să achite taxe pentru ele.
„Trebuie avut în vedere, totuși, caracterul anonim, criptat și nereglementat al tranzacțiilor cu criptomonede, care generează o imposibilitate atât pentru contribuabil, cât și pentru organul fiscal de a declara, respectiv de a taxa acele elemente de venit atâta vreme cât ele nu se cristalizează și nu sunt distinct conturate în ecosistemul financiar reglementat”, au adăugat cei doi specialiști.