Mai bine de două treimi dintre practicienii români din domeniul financiar, care au răspuns chestionarelor organizației profesioniștilor în investiții de la noi din țară, sunt de părere că durata impactului economic al pandemiei de coronavirus se va resimți puternic până la finele semestrului I al anului viitor.
Potrivit rezultatelor Sondajului și Indicatorului de Încredere Macroeconomică (IIM) realizat de Asociația CFA România, obținute în baza a patru întrebări suplimentare referitoare la durata impactului economic al coronavirusului (chestionar introdus în aprilie 2020 în cadrul cercetării citate), peste 69% dintre cei intervievați anticipează că efectele se vor resimți puternic până în trimestrul II al anului 2021.
Previziunile experților implicați cu privire la deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020 arată că valoarea medie a anticipațiilor este de 8,3%. Reprezentanții CFA atrag însă atenția în acest context că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare.
În ceea ce privește evoluția în termeni reali a PIB pentru anul în curs, valoarea medie a anticipațiilor specialiștilor este -4,4%.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește rata șomajului la finalul anului 2020, valoarea medie a anticipațiilor este 7,0%.
„Răspunsurile la întrebările cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezintă o abatere medie pătratică a răspunsurilor ridicată, ceea ce arată o incertitudine ridicată în rândul participanților cu privire la evoluția viitoare a parametrilor economici”, precizează profesioniștii CFA România.
Suplimentar chestionarului din aprilie, în luna iulie 2020 au fost adăugate alte patru întrebări cu privire la impactul crizei provocate de COVID-19 asupra economiei.
În primă instanță, întrebările și răspunsurile experților s-au axat pe modul de revenire a economiei. În acest caz s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, și anume, revenirea în W (având în vedere reinstalarea crizei medicale), respectiv revenirea de forma semnului «radical», adică se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părți va fi lentă.
Un alt aspect constatat a fost și acela că nivelul actual al #coronacrizei a generat modificarea comportamentului de consum, de muncă și de călătorie. „Cea mai mare parte a respondenților (59%) consideră că aceste modificări de comportament vor fi de lungă durată (de ordinul anilor)”, se precizează în documentul transmis GÂNDUL.RO.
Totodată, criza curentă a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. De altfel, 44% dintre respondenți consideră că impactul asupra acestor sectoare va fi de lungă durată (de ordinul anilor), în timp ce 33% consideră că impactul asupra acestor sectoare economice va fi permanent.
Nu în ultimul rând, participanții au fost întrebați ce măsuri trebuie luate pentru ieșirea din această criză (întrebare deschisă). Primele trei răspunsuri, în ordinea menționării, au fost: – investiții în infrastructură, educație, sănătate; investiții în tehnologie și digitalizare, în special digitalizarea serviciilor publice; o mai bună absorbție a fondurilor europene; îmbunătățirea eficienței parteneriatelor public-private.
Luna trecută, Indicatorul de Încredere Macroeconomică (IIM) al Asociației CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 3,8 puncte, până la valoarea de 30,3 puncte. În plus, au constatat experții asociației, față de aceeași lună a anului anterior, IIM s-a diminuat cu nu mai puțin de 17,9 puncte. Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului (Indicatorul condițiilor curente – ICC și Indicatorul anticipațiilor – IA), au explicat specialiștii CFA.
Defalcat, Indicatorul condițiilor curente (ICC) a scăzut față de luna anterioară cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte. Mai mult, față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul în cauză a înregistrat o creștere negativă de nu mai puțin de 36,5 puncte!
La rândul său, Indicatorul anticipațiilor (IA) a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte până la valoarea de 35,6 puncte! În aceeași ordine de idei, față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor s-a micșorat cu 8,6 puncte.
Conform aceluiași document remis la redacție, în ceea ce privește cursul de schimb euro-lei, aproximativ 95% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală.
De altfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582. Asta în condițiile în care anticipațiile individuale au variat între 4,8500 și 5,1500).
Nu în ultimul rând, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2021 față de august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică (IIM) a fost lansat de către Asociația CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat IIM include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepția grupului de analiști din comunitatea CFA din România privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoză privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.
IIM ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii; anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb euro-leu, indicele bursier BET, condițiile macroeconomice globale și prețul petrolului.