VIDEO | Autoritățile și operatorii, prima ședință a comandamentului energetic. S. Burduja: „Vreau să nu mai auzim că ne-a luat iarna prin surprindere”

România este pregătită cu resursele necesare pentru sezonul rece și, date fiind actuale prognoze, sunt șanse să trecem iarna doar cu gaz din producția națională, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, miercuri, în cadrul primei ședințe a Comandamentului energetic de iarnă. La întâlnirea găzduită de Transelectrica, care gestionazeă și Dispeceratul Energetic Național, au participat conducerea Ministerului Energiei și reprezentanții tuturor responsabililor din domeniu și ai operatorilor, publici și privați, din sectorul energiei electrice și a gazelor naturale.

„De astăzi începem o nouă etapă pentru Sistemul Energetic Național și anume prima zi a Comandamentului Energetic de iarnă. Din punctul meu de vedere plecăm optimiști pentru că avem în componența comandamentului numai oameni cu experiență și cu profesionalism. Drept urmare, suntem convinși că vom dobândi și acest obstacol care este iarna”, a declarat la debutul ședinței Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat Ministerul Energiei, președintele Comandamentului de iarnă.

Acest for este constituit în marja Hotărârii de Guvern nr. 877/2023 pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi a măsurilor în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale acestui sistem în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2023-31 martie 2024.

„Nu ne așteptăm să fie fenomene deosebite în această iarnă”

„Cred că vă sunt dator cu mulțumiri tuturor de la această masă, în persoană și virtuală, pentru că în acest pregătirile pentru sezonul rece stau mai bine decât oricând. Avem înmagazinate gaze pentru sezonul rece. Suntem la 103% gradul de umplere. În situația de ieri apărea 106% aproape. Cred că a fost o eroare. Cifra corectă este 102,69% cu 3,257 miliarde metri cubi de gaz în magazinat. Asta înseamnă că în condițiile unei ieri normale, vom trece sezonul rece doar cu gazul românesc din producție și din ceea ce avem în magazinat”, a declarat ministrul energiei, Sebastian Burduja, la începutul ședinței comandamentului de iarnă.

Ministrul a precizat că nu va partici doar la această primă întâlnire. „pentru că este important pentru toți românii să știe că suntem pregătiți pentru toate scenariile posibile și că iarna aceasta nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor.

Sebastian Burbuja s-a declarat, declarându-se optimist înaintea începerii sezonului rece.

„Am încredere în dl. secretar de stat Nițulescu și în echipa Ministerul Energiei și în dvs. că vom trece de această iarnă în parametrii corecți din perspectiva Sistemului Electroenergetic Național. Perne normal înseamnă unu-două episoade de frig, ger pe lună. Pe baza datelor pe care le-am văzut până în prezent, nu ne așteptăm să fie fenomene deosebite în această iarnă, deci ar trebui să fie o iarnă în parametri normali. Dacă vor fi, de asta suntem aici, dvs. aveți răspunderea, împreună cu mine, să ne asigurăm că furnizarea energiei electrice, a gazelor naturale, a agentului termic este fără probleme în toate casele românilor și pentru toată economia românească”, a precizat ministrul Energiei.

Ministul a precizat astfel că într-o iarnă normală vom trece iarna doar cu gazul românesc.

„Deci toate premisele sunt întrunite pentru a trece sezonul rece în bună regulă. Avem și stocuri de cărbune, am discutat și situația de la Complexul Energetic Oltenia, sunt cu cărbunele conform planului. Avem și grad de umplere 75% în lacurile de acumulare. Deci într-o iarnă normală, repet, va fi fără niciun fel de problemă la consumatorul final, pentru omul de rând și pentru economia românească”, a spus Sebastian Burduja.

Există soluții de rezervă

Ministrul a spus că România este pregătită, dacă va fi nevoie, să ajute și Republica Moldova, și Ucraina, mai ales că în ultimii ani, România a investit în interconectări. Avem trei gigawați capacitate de interconectare pe energie electrică, iar Transgaz de asemenea a făcut investiții în ceea ce se numește reverse-flow, deci putem să și aducem gaz pe conducte în România.

În caz extrem, Sebastian Burduja s-a referit la contractul încheiat de Romgaz pentru asigurarea unor cantități de rezervă.

„Dacă va fi o iarnă extrem de dificilă și nu ne va ajunge gazul din stocuri – probabil că asta este una dintre întrebări- avem acea opțiune cu Azerbigeanul, de un miliard de metri cubi, pe care o putem accesa până în martie anul viitor și de asemenea, există câteva acorduri pe care le avem cu Turcia și posibil cu Grecia pentru gaz lichefiat. Asta va fi ultima variantă, pentru că, în general, acest tip de gaz este mult mai scump decât cazul care vine pe conducte. Deci veștile sunt bune, chiar dacă este încă o vreme bună afară. Am vrut să pornim din timp și să nu mai auzim că ne-a luat iarna prin surprindere. Asta este exclus”,

„Din punct de vedere al unei plase de siguranţă, în continuare Romgaz are un contract de achiziţie de gaze naturale încheiat cu Socar şi, în cazul în care vom avea, să spunem, dar nu anticipăm, evident, un necesar de gaze, ele pot fi accesate”, a explicat recent directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu.

Este vorba de contractul dintre Romgaz și Socar Trading, filiala companiei naționale petroliere a Republicii Azerbaidjan, semnat în 3 februarie 2023, la Baku, pentru livrarea de gaze naturale azere în România. Potrivit companiei de stat, contractul prevede posibilitatea livrării unor cantități de până la 1 miliard mc până în 31 martie 2024 și va intra în vigoare la 1 aprilie 2023 prelungind astfel cadrul contractual stabilit prin primul contract individual încheiat de companii la finele anului trecut.

O nouă posibilă variantă de finanțare pentru furnizori

Cu ocazia primei reuniuni a comandamentului de iarnă, ministrul a reiterat preocuparea instituției pentru protejarea românilor prin continuarea schemei de compensare – plafonare, referindu-se la soluțiile găsite până în prezent și cele în discuție pe această temă. Este vorba, pe de o parte de prevederile celei mai recente ordononte de urgență privitoare la cheltuielile bugetare, care au permis ca sumele să poată fi acoperite atât din fondul pentru tranziție, cât și din alte surse legal constituite.

În plus, așa cum a anunțat de sâmbătă, ministul a avut luni cu instituțiile financiar-bancare pentru gândirea unui produs de factoring care să detensioneze această acest sector, în special companiile din furnizare și să asigure lichiditățile necesare pe termen scurt, mediu, până când aceste sume vor fi puse la dispoziție din bugetul de stat și din alte surse.

Factoringul este un serviciu de finanțare prin intermediul căruia banca cumpără facturile unei companii în schimbul unei sume de bani acordate imediat. Atunci când o bancă oferă acest serviciu, aceasta acționează ca un factor, devenind proprietarul facturilor și a tot ceea ce presupune acest lucru, precum asumarea riscului de neplată.

Întrebat cum a fost percepută propunerea printre bancheri, ministrul s-a declarat optimist că prima convenție tripartită ar urma să fie semnată în următoarele săptămâni, fără să menționeze niciun nume de instituție de credit.

„Ca Minister al Energiei, noi jucăm rolul de facilitator a acestui dialog între instituțiile bancare din România și furnizori. Bineînțeles că vrem să venim în sprijinul sectorului, pentru că atunci când nu reușim să facem aceste plăți la timp de la bugetul de stat – Ministerul Energiei le cere constant de la Ministerul de Finanțe, dar știm cu toții avem o țintă de deficit destul de rigidă – vrem să avem soluții pentru a nu genera probleme de lichiditate în sistem”, a declarat ministrul.

Sebastian Burduja a precizat încă o dată aceasta este o varintă în discuție în contextul în care toți românii trebuie să înțeleagă este că în momentul acesta furnizorii suportă diferența dintre prețul pe care îl primim în facturile de la finalul fiecărei luni și prețurile din piață – sau de fapt, coșul de prețuri pe care îl are fiecare furnizor.

„Deci aceste sume trebuie plătite de undeva, ele vin de la bugetul de stat. Există anumite întârzieri. În mandatul meu ne-am străduit, am dat și ordonanță de urgență, am luat peste 3 miliarde din fondul de solidaritate, acum avem prin ordonanța de săptămâna trecută, flexibilitate, pentru că nu este limitată suma doar la fondul de tranziție, înseamnă și alte surse legal constituite, deci inclusiv bugetul de stat. A fost chiar un semnal important și pentru bănci, pentru că dacă am fi limitat doar la fondul de tranziție, se punea problema dacă statul român va reuși într-o perioadă scurtă să plătească aceste fonduri”, a detaliat Sebastian Burduja.

„Produsul despre care s-a discutat este unul de factoring, cu o perioadă de până la 150 de zile, deci într-un interval de patru luni ne așteptăm, intrând în anul fiscal bugetar viitor, să avem această posibilitate de a acoperi sumele restante. În acest moment, la Ministerul Energiei vorbim de 1,4 miliarde de lei. Aceste sume s-au acumulat în ultimele două-3 săptămâni pe baza facturilor pe care ANRE-ul ni le-a transmis. Noi eram la zi după ce am plătit cele 3 miliarde de lei, ai mult de atât, din fondul de solidaritate”, a explicat ministrul.

Produsul de factoring ar urma să fie implementat pe baza unor convenții tripartite, iar prima această convenție ar urma să fie semnată în următoarele săptămâni, după cum estimează ministrul.

„Deci, din perspectiva, Ministerul Energiei ne-a manifestat toată deschiderea și lansez public un apel către toate băncile din România să privească înspre sectorul energetic cu încredere. Sunt companii solide, sunt companii care livrează un serviciu important pentru cetățeni și cu siguranță statul român își va îndeplini toate obligațiile”, a subliniat ministrul.

Cat de mare e riscul unei blackout în România

Întrebat despre riscul unei pene generalizate în România, în contextul declarațiilor recente ale directorului general al General Electric (GE) Power Infrastructure, Carmencita Constantin, care a atras atenția, că Transilvania este vulnerabilă la blackout, pentru că trece nicio linie a Transelectricii Carpaţii, potrivit Agerpres.

„E o temă care revine în spațiu public din când în când. Ne uităm totuși pe date. Vedem că a fost un singur episod de blackout în istoria modernă a României, în istoria acestui sistem, în 77, pentru câteva ore și știu că pagubele de atunci au depășit pagubele de la cutremur, din același an, din luna mai. Cred că blackout-ul a fost în luna iunie atunci. Din toate datele pe care le-am adunat și de la Transelectrica, de la Deispecerul național, de la minister, de la colegii mei, nu există niciun fel de risc din această privință. Sistemul energetic se prezintă în une condiții. De altfel, un eventual blackout înseamnă nu doar un eveniment național acum ar însemna un eveniment regional, pentru că suntem interconectați și cu alte state din proximitate. Deci nu concepem posibilitatea unui asemenea scenariu”, a conchis ministrul Energiei.

Centrul de control al Dispeceratului Energetic Național / Sursa: DEN