VIDEO | Klaus Iohannis, despre educația financiară în România. „Este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatice”

Președintele Klaus Iohannis a participat, joi, la „Forumul Educației Financiare”, eveniment aflat la prima ediție, o inițiativă comună a Autorității de Supraveghere Financiară, a Academiei de Studii Economice și a Asociației Române a Băncilor, căreia șeful statului i-a acordat înaltul patronaj.

Cu ocazia participării la „Forumul Educației Financiare”, președintele a susținut o alocuțiune prin care a subliniat importanța creșterea nivelului de educație financiară, considerând că acestă primă întâlnire este de bun augur.

În urmă cu câteva luni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru instituirea zilei de 11 aprilie ca „Ziua educaţiei financiare” și disciplina educației financiare a devenit obligatorie în școli. „Parlamentul României, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări publice, simpozioane, seminarii, mese rotunde sau alte tipuri de evenimente publice, în domeniul educaţiei financiare, dedicate acestei zile”, se menţionează în legea promulgată de șeful statului.

La eveniment a participat și guvernatorul Băncii Naționale a României, alături de liderii instituțiilor și asociației organizatoare.

„Sub egida „Forumul educației financiare”, programul lansat astăzi constituie o invitație atât la reflecție, cât și la acțiune conjugată, pentru creșterea nivelului de pregătire într-un domeniu deosebit de important. Am dorit să acord Înaltul Patronaj acestui program deoarece educația economică și financiară în cadrul societății și la nivelul mediului de afaceri necesită o abordare serioasă, integrată și, în final, cu rezultate concrete. Deciziile financiare sunt cele mai prezente decizii în viața de zi cu zi a oamenilor, cu privire la cât și cum să cheltuie, cât și cum să economisească și să investească. Iar aceeași logică se aplică și finanțelor țării”, a declarat șeful statului la pupitrul evenimentului.

România, cea mai mică rată de intermedieri financiare în UE

Klaus Iohannis a apreciat că educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat. „La un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară”, a afirmat șeful statului.

Klaus Iohannis a menționat creșterea economică a României de la momentul aderării europene, de un un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă.

Potrivit șefului statului, și sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanțare, a înregistrat o dezvoltare semnificativă, cu o creștere, în ultimii 15 ani, a creditului neguvernamental de aproape 4 ori șu a valorii pieței bursiere de 3 ori.

„Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană. În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depășit 6 miliarde de euro. Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populației care face cumpărături online. Educația, financiară sau nu, este și despre lecții viitoare, despre cum ne raportăm la evoluțiile pe termen mediu și lung”, a afirmat șeful statului, care a făcut apoi referire la digitalizare serviciilor financiare și la lumea cripto-activelor.

„Este lăudabil că România se poziționează astăzi în rândul statelor europene fruntașe prin introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie în școli. Însă, la fel ca și în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane și a materialelor educaționale este cea care va face diferența. De altfel, regândirea abordărilor educaționale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor și studenților la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcțiile proiectului România Educată. Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educației financiare. Cred însă că este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatice”, a apeciat șeful statului.

„Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice”

Klaus Iohannis a trecut în revistă planuri de reforme care să ducă la dezvoltarea sustenabilă a țării, amintind de provocările asupra finanțelor publice aduse de pandemie, care ne-au îndepărat de aderarea la zona euro, de exemplu.

„Ne-am propus, ca țară, să realizăm reforme și investiții de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare și dezvoltare sustenabilă în timp. Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum și deficite bugetare. Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi și creșterea rapidă a datoriei publice Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac și mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflației”, a spus șeful statului.

Inflația a urcat la aproape de 14% în aprilie față de anul trecut, potrivit INS, cea mai mare scumpire este la gaze, cu peste 85%.

„Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei prețurilor la energie, intensificarea drastică a inflației în ultimele luni, pentru a menționa doar câteva evoluții, necesită politici responsabile și reforme care să ofere reziliență economiei și să modernizeze România”, a afirmat președintele.

Potrivit lui Klaus Iohannis, pe termen mediu și lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investițiile să devină prioritatea zero, iar în 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiții indică o direcție fermă, care trebuie concretizată și menținută.

„Calitatea politicilor economice, a legilor și a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educație economică sănătoasă, care să genereze decizii și măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilității monetare și a echilibrelor macroeconomice. În acest sens, pentru că ne aflăm sub cupola celei mai competitive școli de economie din România, trebuie să reamintim cât de important este rolul economiștilor în fundamentarea deciziilor economice corecte”, a explicat șeful statului.