VIDEO | Memorandum semnat între Nuclearelectrica și Energocom. „Frații noștri de peste Prut își vor asigura o sursă importantă de energie electrică”

Un Memorandum de Înțelegere între Nuclearelectrica și Energocom a fost semnat, marți, de România și Republica Moldova. Acordul dintre compania de stat care administrează centrala nucleară din Cernavodă şi furnizorul de energie al vecinilor de peste Prut a fost făcut pentru a dezvolta cooperarea între cele două părți pe termen lung, în sectorul energetic.

Ceremonia a avut loc la centrala nucleară de la Cernavodă, iar obiectivul Memorandumului de Înţelegere este acela de a explora opţiunile pentru asigurarea livrării energiei din producţia viitoare a Nuclearelectrica.

Este vorba despre noile capacităţi care urmează să intre în exploatare comercială – Unităţile 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă – cu scopul de a sprijini dezvoltarea competenţelor resurselor umane în domeniul energiei nucleare.

POLITICĂ Ilie Bolojan: „Premierul urmează să fie propus de PSD, iar ministerele urmează să revină, conform discuțiilor și ponderii fiecărui partid”

11:12

SPORT Marius Şumudică, despre Dinamo – Rapid. „Le-am zis că dacă voi găsi vreun bagaj îl arunc afară din stadion. Şi pe el şi pe bagaj”

10:58

Evenimentul s-a desfășurat în prezența ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și al omologului său din Republica Moldova, Victor Parlicov, precum și a directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, și, respectiv, directorul interimar al Energocom, Victor Bînzari.

„Frații noștri de peste Prut își vor asigura o sursă importantă de energie electrică”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că, pe lângă proiectul Unităților 3 și 4, România „are ambiția să fie prima țară europeană” cu reactoare modulare de mici dimensiuni.

„Discutăm de orizontul de timp 2031-2032 pentru Unitățile 3 și 4 și, ulterior, prin memorandumul pe care îl vom semna astăzi, colaborarea cu Republica Moldova, cu frații noștri de peste Prut, care își vor asigura astfel o sursă importantă de energie electrică. Ceea ce astăzi am revăzut – am mai fost aici acum câțiva ani, tot în găzduirea domnului Cosmin Ghiță – îmi confirmă faptul că avem cu ce să ne mândrim la nivel european și mondial.

Nu-i deloc puțin lucru faptul că aceste unități românești sunt pe podiumul mondial între cele 440 de reactoare nucleare din întreaga lume locul unu și, respectiv, locul trei. Deci discutăm despre o tradiție pe care România o are, discutăm despre excelență, discutăm despre inovare, pentru că, în paralel cu acest proiect important al Unităților 3 și 4, discutăm de reactoarele modulare de mici dimensiuni, SMR-urile. România are ambiția să fie prima țară europeană cu un asemenea reactor modular de dimensiuni mici.

Nu în ultimul rând, discutăm de proiectul ALFRED, care este un demonstrator de generație patru, bazat pe plumb – sigur, o tehnologie complet diferită – și care este în implementare cu susținere din fonduri europene, la RATEN (Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară)”, a afirmat Sebastian Burduja.

„Nu ne putem imagina un viitor energetic decarbonizat fără energie nucleară”

Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a spus că sprijinul din partea României este esențial, în contextul în care „nu ne putem imagina un viitor energetic decarbonizat fără energie nucleară”.

„Cu certitudine, Republica Moldova nu are nici potențialul, cunoștințele, cadrele etc. pentru a face propriile proiecte nucleare și ar putea dura zeci de ani pentru a dezvolta aceste capacități, însă acest sprijin politic și această deschidere de care beneficiem în România ne face să credem că e cea mai bună soluție.

Or, iarăși, dacă vorbim de perspectiva de 20-30 de ani, în dimensiunea energiei, nu putem să vorbim de altceva decât de decarbonizare. Și atunci, nu ne putem imagina un viitor energetic decarbonizat fără energie nucleară. Și această vizită aici, această colaborare este un prim-pas pe o cale care va dura ani, care va fi o cale lungă.

Unde dorim să ajungem este să fim parteneri în proiecte nucleare aici, pe teritoriul României, de care să beneficieze atât cetățenii, consumatorii din România, cât și cei din Republica Moldova și să ne vedem cu toții cu succes în orizontul de timp în care ne-am planificat și aceste investiții, să fim parte din aceeași uniune politică și economică, cum este Uniunea Europeană”, a declarat Victor Parlicov.

„Suntem în cursul unei schimbări generaționale”

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, este de părere că Unitățile 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă vor fi un pilon pentru sectorul energetic al României și al Republicii Moldova.

„Suntem în cursul unei schimbări generaționale, pe care o facem cu succes, dar și cu responsabilitate și într-un mare avânt de creștere a producției noastre, de la 1.400 MW la 3.262, prin intermediul proiectelor pe care le avem atât pentru construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, cât și dezvoltarea și operarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni”, a spus Cosmin Ghiță.

Directorul interimar al Energocom, Victor Bînzari, a explicat că obiectivul principal al companiei este acela de a diversifica sursele de energie şi de a avea surse de energie stabile.

„Relația între Energocom și Nuclearelectrica nu mai poate fi discutată doar ca o strategie de o lună sau două luni de zile. Noi discutăm despre un plan strategic bine determinat, pe o perioadă de 10 ani, atunci când în 2030-2031 vor fi puse în funcțiune Unitățile 3 și 4.

Ce înseamnă asta pentru noi? Asta înseamnă o stabilitate, o siguranță a zilei de mâine și o planificare mai corectă, unde și cum trebuie să lucrăm, pentru a stabili alte tipuri de relații, ca să nu mai fim dependenți de o singură sursă.

Deci, lucrurile sunt mai importante decât ceea ce am făcut până acum, pentru că deja ne gândim la un alt nivel, nivelul de zece ani și mai mult”, a precizat Victor Bînzari.

„Centralele nuclearo-electrice sunt printre investițiile care nu depind de climă”

Ministrul Sebastian Burduja a mai spus și că avantajul major al centralei nucleare de la Cernavodă constă în faptul că aceasta operează la aceiași parametri și nu depinde de climă.

„Sunt la Cernavodă, astăzi, pentru că centralele nuclearo-electrice sunt printre investițiile care nu depind de climă. Dacă vă gândiți, hidro depinde, eolianul depinde, solarele depind.

Centralele nucleare operează la aceiași parametri, practic, aproape indiferent ce se întâmplă, inclusiv problemele pe care Ungaria le are astăzi, de exemplu, prin prisma temperaturii apelor Dunării.

Aici, la Cernavodă nu există aceste probleme și din ceea ce colegii tehnici mi-au spus, nici nu au existat”, a adăugat ministrul Energiei.

CITEȘTE ȘI:

„Accident nuclear SEVER la Cernavodă”. Exercițiu de simulare în perioada 3-5 octombrie 2023

România, lider regional în energie nucleară, speră minstrul Burduja. Când vor fi finalizate reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

De unde s-ar putea vedea cel mai bine norul radioactiv de la Zaporojie. Ce stație supraveghere a radioactivităţii a dedectat Cernobîl și Fukushima

Autor

Bianca Iliescu

Bianca Iliescu și-a început cariera jurnalistică în 2019, la Prima TV, unde a lucrat ca redactor de știri externe pentru jurnalul "Focus". Ulterior, s-a alăturat echipei Gândul, în mai 2022, ... vezi toate articolele