VIDEO | Ministerul Energiei și Asociația Energie Inteligentă, parteneriat pentru combaterea sărăciei energetice. Care sunt cele două componente vizate

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și una dintre asociațiile reprezentative din domeniu, Asociația Energie Inteligentă (AEI), încurajează românii să adopte o casă, mai precis să ajute prin donații asigurarea lemnelor de foc pentru această iarnă în gospodăriile fără posibilități financiare. Acesta este unul dintre cele două proiecte menite să aducă atât căldură, cât și electricitate în casele românilor.

Ministerul Energiei și Asociația Energie Inteligentă au anunțat semnarea unui Parteneriat pentru Combaterea Sărăciei Energetice, care are, în esență două componente.

În cadrul parteneriatului cele două entități își propun că deruleze proiectul „Case cu căldură”, care să vină în sprijinul unor familii aflate în dificultate. Tot sub umbrela parteneriatului se va continua proiectul „Energie pentru viață”, inițiat de AEI, care își propune montarea de panouri fotovoltaice în gospodăriile care nu beneficiază de electricitate.

„Subiectul astăzi este unul important pentru sute de mii de români. Sunt românii care încă se luptă cu sărăcia și cu sărăcia energetică. De aceea mă bucur foarte mult că astăzi pot să vă anunț că alături de domnul Dumitru Chisăliță și Asociația Energie Inteligentă, Ministerul Energiei semnează un Parteneriat pentru Combaterea Sărăciei Energetice. Acest parteneriat vizează două direcții principale, care se vor materializa în două proiecte de importanță majoră pentru România”, a detaliat ministrul Sebastian Burduja, luni, în cadrul unei conferințe de presă.

Primul proiect, „Case cu căldură”, vizează această iarnă și perioada sărbătorilor și se adresează tuturor românilor – persoane fizice sau companii – care își permit și doresc să facă donații pentru gospodăriile care riscă să petreacă acest sezon rece în frig.

„Ne-am gândit să provocăm românii ca, în preajma sărbătorilor, să se gândească la cei nevoiași și, dacă în general trimiteau donații de haine, jucătorii sau alte lucruri de acest gen, să poată trimite lemne pentru încălzire pentru iarna aceasta. Sunt peste două treimi din gospodăriile din România care nu au acces la altă sursă de încălzire, decât lemnele de foc. Împreună cu Asociația Energia Inteligentă și partenerii instituționali pe care îi vom anunța pe parcursul acestui proiect, demarăm proiectul «Case cu căldură» pentru aceste familii nevoiașe. Ne propunem să acoperim cel puțin o mie de gospodării cu tot ce înseamnă necesarul de încălzire pentru iarna aceasta”, a precizat ministrul Energiei.

Pe lângă românii obișnuiți care vor să contribuie la această acțiune de solidaritate socială în cadrul acestui program vor fi implicate și companiile din această ramură. „Vom apela la companiile din sectorul energetic, să facă ceea ce trebuie și să susțină această campanie”, a spus Sebastian Burduja.

În ceea ce privește primul proiect, din această iarnă, partenerii își propun să identificarea unor surse de lemne pentru încălzire.

„Discutăm exclusiv de rărirea pădurii, adică nu discutăm de tăierea pădurilor și mai mult, lipsa unui astfel de proiect a determinat tăierea pădurilor, pentru că omul n-o să se ducă kilometri întregi, o să meargă la primul copac pe care îl vede lângă casă și o să-l taie, chiar dacă acel copac poate să aibă valorificare cu totul și cu totul diferită. Și atunci o să mergem să identificăm zone în care pădurea trebuie întreținută. Pădurea trebuie întreținută, trebuie la anumiți ani tăiată tocmai pentru a permite razelor solare să dezvolte sănătos ceilalți copaci”, a spus Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

„O să identificăm aceste elemente, o să încercăm să le aducem într-o zonă centrală, pentru că aici există o rigoare foarte mare în ceea ce privește transportul materialului lemnos, de asemenea depozitarea materialului lemnos și după aceea, bineînțeles, în diverse localități, inclusiv Bucureștiul l-am luat ca și element pe care vrem să-l atacăm, chiar dacă este Bucureștiul și aparent aș spune că în București și mai energie electrică, energie solare, pompe de căldură, realitatea nu e chiar chiar așa și de acolo, repet, cu mașini care să permită atât accesul sub aspectul permisibilității tonajului, cât și accesul sub aspectul gabaritului, să ajungă acești paleți la nivelul oamenilor nevoiași care au nevoie de aceste lemne pentru a trece o iarnă care chiar dacă se anunță ușoară, totuși e iarnă”, a conchis președintele AEI.

În cadrul proiectului „Case cu căldură” se estimează că vor fi sprijinite 1.000 de gospodării cu lemne pentru sobele sau instalațiile lor.

Apel către toți românii, către mediul privat să adopte fiecare o casă

Al doilea proiect, „Energie pentru viață”, se întinde pe temen mai lung, este de perspectivă, și vizează creșterea accesului gospodăriilor din România la electricitate.

„Sunt zeci de mii de gospodării care nu au energie electrică. Sunt case în care copiii românilor studiază încă, în România lui 2023, la lumina lumânării. Or, această situație nu mai poate continua”, a subliniat ministrul.

A avea un bec aprins în casă, un frigider sau o priză pentru încărcat telefonul mobil este un lux pentru sute de localnici din zona Munților Călimani – Colibița, din județul Bistrița – Năsăud, vizitată de jurnaliști la jumătatea lunii septembrie. Sunt oameni care sunt atât de departe de un stâlp de curent, încât o investiție în rețea, pentru a fi alimentați cu electricitate, pare o utopie. Aproximativ o sută de gospodării din această zonă au identificate de membrii și voluntarii care ajută Asociația Energia Inteligentă (AEI), cu sprijinul autorităților locale, iar, până la acea dată, în această zonă au fost dotate cu panouri fotovoltaice 12. Numărul total al caselor pe care au fost montate astfel de instalații bazate pe energia regenerabilă în cei trei ani de la debutul programului „Energie pentru viață” este de 34.

Încă de atunci, Dumitru Chisăliță, președintele AEI, admitea că este din ce în ce mai greu să continue programul, atât din cauza provocărilor financiare, dar mai ales a deficitului de oameni disponibili și dispuși să renunțe pentru asta la lucrări mai bănoase, iar, pentru a spori șansele să ajute în continuare oamenii să capete acces la curent, Dumitru Chisăliță a făcut public că discută cu oficialii Ministerului Energiei, cu care există în prezent o înțelegere verbală pentru a pune bazele unui parteneriat, în cadrul căruia reprezentanții AEI să identifice cazurile și tipologia gospodăriilor care nu sunt racordate, urmând ca ulterior să se discute care sunt cele mai adecvate și realizabile soluții.

„Împreună cu Asociația Energie Inteligentă vom face un registru național electronic al tuturor gospodăriilor care nu au acces la energie electrică. Vom face o hartă la nivelul României cu toate aceste gospodării și vom lansa provocarea către societatea civilă, către toți românii, către mediul privat să adopte fiecare o casă, să adopte o casă și să aprindă lumina pentru acei români care nu au acces la cea mai de bază resursă, resursa energetică, energie electrică”, a explicat Sebastian Burduja, în cadrul conferinței de luni.

Potrivit celui mai recent studiu al Ministerului Energiei, pe baza datelor colectate de la consiliile județene și primării, în 2018, 52.000 de gospodării din țară nu aveau curent electric, iar un studiu mai recent arată că numărul lor este de 100.000.

„Într-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, în 2023, această realitate trebuie schimbată de urgență și asta o putem face doar împreună. Pentru o gospodărie, un cost de câteva mii de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice și de baterii pentru stocare, în condițiile acestor gospodării, este un cost inimaginabil de mari”, a afirmat ministrul, subliniind necesitatea unui  efort comun.

Atfel, prin acest proiect, se vor inventaria toate locuințelor care nu au energie electrică din România, în cadrul registrului național, cu ajutorul foștilor colegi ai lui Sebastian Burduja de la Ministerul Digitalizării.

Ministrul Energiei a detaliat că, după această etapă se vor analiza trei instrumente de sprijin.

„Pe de o parte, pentru acele gospodării unde este optim să se conecteze la rețeaua electrică, vom lucra cu distribuitorii să le asigurăm resurse din Fondul de Modernizare pentru extinderea acestor rețele în zonele unde există rațiuni comerciale pentru extinderea rețelelor. Vom avea ajutoare și pentru gospodăriile individuale off-grid (în afara rețelei – eng.), cu sistem de înmagazinare pe baterii și sistem de producere a energiei electrice, inclusiv instalația de utilizare, acolo unde accesibilitatea este ușoară, unde se poate ajute fizic, la aceste gospodării. Și nu în ultimul rând, acolo unde sunt gospodării foarte izolate, fără drumuri de acces, vom avea această campanie de CSR (corporate social responsibility – eng), cu voluntari care vor merge să instaleze aceste sisteme, aceste panouri fotovoltaice cu baterii”, a explicat Sebastian Burduja.

Dumitru Chisăliță a subliniat necesitatea parteneriatului dintre mediul asociativ și instituțiile statului pe acest palier, așa cum s-a întâmplat în cazul spitalelor.

„Mă bucur că pot să concretizez această idee pe care o am de foarte mult timp. Sunt convins că și acest parteneriat va aduce și va rezolva, sper eu definitiv, ceea ce înseamnă această sărăcie energetică extremă”, a declarat președintele AEI.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, electrificarea României a început în 1955, când au fost demarate două proiecte: marea electrificare, care a fost decretată închisă, în 1970, cu ocazia congresului în acel an, și mica electrificare, ce nu nu este nici în prezent finalizată, deși au fost șapte proiecte naționale de continuare a acesteia. Principalul motiv este lipsa unor detalii concrete despre aceste gospodării și dificultatea accesului, în unele cazuri, care face investiția nerentabilă comercial, consideră președintele AEI.

„În momentul în care mergi la o firmă și spui «Domnule, uite, trebuie să ajungem la alea șase case» și singura modalitate este să umezi cinci kilometru pe jos cu totul în spate, de la baros, ciocan, flex, absolut tot, să ajungi acolo, să n-ai energie electrică, uneori rămâi fără energie electrică, să dai găuri, îți faci propriul sistem de a produce energie electrică, continui, mergi mai departe, te prinde ploaia, te întorci, ci sunt puțini cei care sunt capabil să facă asta dintr-o printr-o abordare comercială e mult mai simplu să mergi într-un oraș, să pui într-o zi șase panou și să încasezi o grămadă de bani decât să faci chestia asta. Deci această abordare, din păcate, nu cred că se poate face decât printr-o porțiune voluntară”, a precizat Dumitru Chisăliță.

„Sunt alte situații și situații, nu neapărat izolat, deci știu comunități care se găsesc la marginea unor mari orașe din România, fie în Transilvania și fie Moldova și care nu au pur și simplu energie electrică, unde există o posibilitate de a rezolva. Dacă nu există o fezabilitate din punct de vedere al dezvoltării rețelei, cred că este posibilitatea construirii unor sisteme acestea off-grid, care să rezolve problema”, a spus președintele AEI.

„Cei care își permit să-și monteze panoul fotovoltaice nu vor primi această formă de spriijin”

Minstrul Energiei a detaliat procedura prin care aceste proiecte să ajungă la persoanele care au propriu-zis nevoie de ajutor. „Va fi o platformă digitală unde vom solicita și sprijinul task-force-ului de la Ministerul Digitalizării, pe care-l cunosc foarte bine. Datele vor fi furnizate de autoritățile locale, pentru că au tot ceea ce le trebuie pentru a transmite aceste date – vorbesc de primării, consiliul județene, prefecturi – și ulterior validate în teren – și aceasta e cea mai importantă componentă, de voluntarii de la domnul Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă. Deci nu vom depune toate datele din teren și atât pentru proiectul Case cu căldură, cât și pentru Energie pentru viață, vom verifica toate datele pentru că nu vrem să ajungă acest sprijin la acei care au posibilități și mai primesc o mână de ajutor de la stat. Nu despre asta este vorba. Cred că în jur de șase luni de zile este un termen rezonabil să avem date, acest registru electronic național al gospodăriilor fără energie electrică”, a spus Sebastian Burduja.

„Vom verifica aceste date și împreună cu Ministerul Finanțelor și cu ANAF-ul. Deci cei care își permit să-și monteze panoul fotovoltaice nu vor primi această formă de sprijin”, a subliniat ministrul Energiei.

Bugetul care este estimat pentru lemnele de foc pentru această iar destinate celor 1.000 de locuințe este de un milion de lei, din donații, în funcție de care proiectul putând fi extins.

Locuințele vor fi selectate în funcție de venit, gradul de marginalizare a comunității, ministrtul susținând că va exista o listă transparentă și de criterii și de asociații cu care se vor consulta pentru a identifica aceste gospodării, inclusiv Crucea Roșie.

Cei doi oficiali nu au exclus ideea unui parteneriat și cu Ministerul Mediului, în măsura înc are birocrația nu va pune pieduici proiectului, cu scurt timp înainte de începerea iernii.