VIDEO | Miniștrii Energiei din România și R. Moldova au semnat un memorandum important pentru interconectarea rețelelor de gaze şi curent electric

Miniștrii Energiei din România și Republica Moldova, Sebastian Burduja și Vitor Parlicov, au semnat, luni, la Chișinău, un Memorandum de înțelegere privind realizarea proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze naturale și energie electrică, după ce documentele au fost aprobate de guvernele de pe ambele maluri ale Prutului.

Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze natural şi energie electrică din România şi Republica Moldova a fost semnat, luni, de Sebastian Burduja și Vitor Parlicov, după ce documentul a fost aprobat de Executivul de la Chișinău miercuri, 6 decembrie, și de cel de la București vineri, 8 decembrie.

Sebastian Burduja: „Energia este inima economiei”

„Mă bucur întotdeauna să fim la Chișinău și când am fost ministru al Digitalizării, cercetări, inovării, m-am bucurat foarte mult să vin la Chișinău și împreună să punem bazele unor punți digitale. Și deja ați menționat, domnule ministru, că astăzi continuăm să punem pietre la temelia acestor punți energetice. Energia este inima economiei și ea poate fi folosită și ca armă de șantaj, după cum a folosit-o Federația Rusă de foarte mulți ani și o cunoaștem cu toții, fie că armă de dezvoltare economică. Energia înseamnă de fapt condiții de trai pentru toți oamenii, pentru toți cetățenii și o viață mai bună. Și înseamnă și competitivitatea mediului economic. E o parte importantă din structura costurilor unei întreprinderi și atunci cu cât este mai accesibilă, cu atât avem o viață mai bună și o dezvoltare economică mai accelerată”, a declarat Sebastian Burduja, cu ocazia ceremoniei de semnare a memorandumului.

„De asemenea, energie trebuie să fie în primul rând sigură. Pentru că deși vorbim foarte des de energie verde, degeaba avem energie verde dacă atunci când apăsăm pe întrerupător nu se aprinde becul. Și ca să avem o energie sigură sunt aceste două concepte de independență energetică și securitate energetică. Deci independența energetică România a atins-o practic să be punctul să o atingă. Duntem într-un an în care am fost net exportatori pe energie electrică, după ani de zile în care am importat și asta pentru că s-a investit în capacități de producție noi, mai ales în zona de energie verde, de data asta, dar ne pregătim și cu niște capacități noi, semnificative de producție pe gaz și sigur, pe termen mediu și lung, programul nuclear civil, despre care noi am mai discutat și la Cernavodă, domnule ministru, și mă bucur foarte mult să continuăm și această colaborare”, a spus ministrul român al Energiei.

„Și în zona de gaz am atins nivelul de independență energetică, fiind practic și acum, pe producția actuală, doar dependenți de gazul românesc. Din ceea ce avem în magazinat, undeva la 3,1 miliarde m³ am fost și la 3,3 la debutul sezonului rece, plus ce producem pe timp de iarnă, putem să acoperim nevoile interne și bineînțeles că putem să venim în sprijinul fraților noștri în Republica Moldova ori de câte ori ne solicitați ajutorul. Și este încă un angajament pe care îl fac astăzi la Chișinău, în numele Guvernului României, ori de câte ori veți avea nevoie de noi, să știți că puteți să contați pe noi și asta o facem dintr-un sentiment de iubire și de patriotism și de datorie pe care îl avem în comun și vă mulțumesc”, potrivit lui Sebastian Burduja.

„Când vine vorba de securitate energetică, sigur că discutăm despre diversificarea aprovizionării, a surselor și de aceea vorbim și astăzi am discutat pe larg despre aceste interconexiuni între România și Republica Moldova. Ne-am bucurat să vedem investiții în ultimii ani, fără ele astăzi situația ar fi fost mult mai dificilă și bineînțeles, să planificăm pașii următori, că vorbim de noua linie Suceava-Bălți, unde trebuie să accelerăm și în zilele următoare,Transelectrica va publica pe SICAP, portalul nostru de achiziții publice, documentația aferentă proiectului tehnic de execuție și execuție, deci scoatem la pachet tocmai pentru a accelera acest proiect. Asta înseamnă că în maximum un an de zile vom avea gata proiectul tehnic și între în 2-3 ani, după aceea cel mult 3 ani, în mod optimist 2 ani, dar noi vom încerca să ținem termenul de 2 ani, vom avea linia gata. Asta înseamnă undeva 2027 ca orizont de timp de așteptar. Și de asemenea, acea a 3-a linie de pe care am discutat, domnule ministru și pe care ne-o dorim ancorată cât mai bine în sistemul românesc probabil Strășeni, Gutinaș, Smârdan, Galați, să vedem cea mai bună soluție și aici Transelectrica va face un studiu de sistem împreună cu Modelectrica pentru ca să găsim cea mai bună variantă a costurile cele mai mici și la un grad de reziliență cât mai mare”, a declarat ministrul român.

„De asemenea, solicit încă o dată OPCOM-ului să accelereze demersul de participare la piața energetică din Republica Moldova. E un lucru foarte important, OPCOM a acumulat într-adevăr o experiență utilă și puteți să contați pe Ministerul Energiei pentru a dinamiza acest proces”, a subliniat Sebastian Burduja.

Ministrul i-a felicitat pe omologul moldovean și echipa ca pentru eforturile „realmente admirabile” pe care Republica Moldova le-a făcut în contextul cumplit de dificil prin care trecem cu toți.

„Într-adevăr, gestul de astăzi, deși nu este doar un angajament pe hârtie, este un gest firesc și mă bucur că am această mare onoare de a-l face împreună cu dvs. domnule ministru și împreună cu toți cei care au contribuit și cărora le mulțumesc foarte mult. Sunt convins că Petru Rareș avea dreptate și vom fi iar ce-am fost și mai mult decât atât”, a conchis ministrul român al Energiei.

Principalele clauze ale memorandumului

Potrivit Palatului Victoria, Memorandumul creează cadrul legal care va permite autorităților din România și Republica Moldova să realizeze proiecte comune în domeniul gazelor natural, a țițeiului și produselor petroliere, respective în domeniul energiei electrice.

Colaborarea cu Republica Moldova în acest domeniu a fost legiferată inițial prin HG 712/2015, iar memorandumul adoptat astăzi actualizează unele prevederi ale acestuia.

În domeniul gazelor naturale, țițeiului şi produselor petroliere, cele două părți au în vedere:

–      Realizarea, până la sfârșitul anului 2031, a lucrărilor complementare interconexiunii lași – Ungheni Chişinău prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru transportul gazelor naturale in ambele direcții, respectiv:

o   Analizarea posibilității creșterii capacității de transport gaze naturale bidirecționale prin intermediul interconectorului Iași-Ungheni;

o   Extinderea conductei laşi-Ungheni-Chişinău prin construcția unei conducte de transport gaze-Centura Chişinăului.

–      Semnarea unui Acord de colaborare (Burden Sharing Agreement) în vederea reglementării contractelor individuale pe care autoritatea desemnată a Republicii Moldova fără instalații de depozitare va asigura stocarea gazelor naturale in instalațiile de stocare de pe teritoriul României.

–      Dezvoltarea pe teritoriul României a sistemului de înmagazinare/stocare gaze naturale în vederea asigurării de capacități de stocare și livrare suplimentare cu privire la stocarea gazelor, prin realizarea proiectelor: „Creşterea capacității de înmagazinare a gazelor naturale a depozitului Särmäşel” şi/sau „Depozitul de înmagazinare a gazelor naturale Fălticeni” (depozit nou)

–      Cooperarea în vederea asigurării transpunerii şi implementării de către Republica Moldova a prevederilor Directivei 2009/119/EC privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țițel şi/sau de produse petroliere.

–      Coordonarea şi semnarea pe parcursul anului 2024 a unui acord bilateral care să prevadă identificarea de spații de depozitare în vederea creării de stocuri de urgență ale Republicii Moldova pe teritoriul României, în contextul obligației Republicii Moldova de a transpune şi implementa prevederile Directivei 2009/119/EC.

În domeniul energiei electrice, cele două părți își propun următoarele:

–      Realizarea proiectului „Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României și Republicii Moldova prin construirea Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Suceava – Bălţi, şi extinderea stației 400 kV Suceava și stația 400 kV Bălţi”;

–      Construirea unei noi linii de interconexiune de 400 kV între Străşeni – Republica Moldova și o stație electrică de pe teritoriul României stabilită de CNTEE Transelectrica” SA

–      Realizarea interconexiunii de comunicație pe liniile electrice existente 110 kV Huşi – Cioara şi Tutora-Ungheni şi alte linii electrice stabilite de comun acord;

–      Asigurarea condițiilor desemnării „OPCOM” SA în temeiul legislației Republicii Moldova, în calitate de operator al pieței de energie electrică în Republica Moldova, inclusiv operator al pieței energiei electrice desemnat, în vederea integrării pieței energiei electrice din Republica Moldova în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor;

–      Analizarea posibilității preluării sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în blocul de reglaj al CNTEE Transelectrica” SA, în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea IS „Moldelectrica” în Piața de Echilibrare administrată de către CNTEE „Transelectrica” SA;

De amintit că, acum aproape trei luni, compania de stat românească Transgaz a devenit oficial, prin compania Vestmoldtransgaz, operatorul național al sistemul național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova la numai aproximativ șase ani de când a preluat, prin câștigarea procedurii de privatizare, operarea, exploatarea și dispecerizarea gazoductul Ungheni-Chișinău.

Operatorul național român de transport al gazelor naturale, Transgaz, a preluat astfel oficial, pe 19 septembrie, operarea, exploatarea, dispecerizarea și transportul gazelor naturale din Republica Moldova – de la gigantul rus Gazprom, parte a demersulului autorităților de la Chișinău, de aliniere la cadrul normativ european. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a dat atunci asigurări că prin acest transfer va crește siguranța alimentării cu gaze a consumatorilor casnici și industriali de peste Prut.

Este prima ieșire a unei companii strategice energetice românești în afara țării pentru preluarea operării unui sistem al unei alte țări, cu atât mai mult cu cât compania românească sparge frontul energetic din est, sublinia specialistul în energie Dumitru Chisăliță, după semnarea contractului dintre cele două companii.

Citește și:

OFICIAL | Transgaz preia operațiunile din R. Moldova de la Gazprom. Ion Sterian: „Va crește gradul de securitate în aprovizionarea cu gaze”

Ion Sterian (Transgaz) a făcut public reproșuri Comisiei Europene pentru alocările reduse din Fondul de Modernizare. „Vom găsi soluții de finanțare”

Cât de pregătit este sistemul național de transport al gazelor naturale pentru iarnă. Răspunsul directorului general al Transgaz, Ion Sterian