Start pentru conducta Tuzla – Podișor. Neacșu: ”Statul își îndeplinește ultima obligație pentru începerea exploatării gazelor din Marea Neagră”

Ion Sterian, director general Transgaz, a semnat, vineri, 16 iunie, de la ora 10:00, ordinului de începere a lucrărilor pentru contrucția conductei Tuzla – Podișor, în prezența noului ministru al Energiei, Sebastian Burduja și a viceprim-ministrului Marian Neacșu.

Ceremonia oficială de semnare a ordinului, anunțată în Exclusivitate de Gândul, dă startul investiției majore a statului în pentru exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră. Ion Sterian, directorul general al Transgaz, este cel care va semna ordinul la Palatul Victoria, unde joi a fost instalat un nou Guvern.

POLITICĂ Ilie Bolojan: „Premierul urmează să fie propus de PSD, iar ministerele urmează să revină, conform discuțiilor și ponderii fiecărui partid”

11:12

SPORT Marius Şumudică, despre Dinamo – Rapid. „Le-am zis că dacă voi găsi vreun bagaj îl arunc afară din stadion. Şi pe el şi pe bagaj”

10:58

„Îmi permit să fac eu oficiile de gazdă, aflându-ne în clădirea Guvernului, și fac acest lucru din dublă perspectivă: în primul rând ca reprezentant al Guvernului și al primului ministru, Marcel Ciolacu, iar pe de altă parte, în virtutea funcției pe care am deținut-o până cu o zi în urmă, de secretar general al Guvernului, instituție care a avut și va avea în coordonare și Societatea Națională de Transport Gaze Transgaz”, a spus noul vicepremier Marian Neacșu.

„Suntem împreună astăzi aici la eveniment important, nu numai pentru industria energetică din România, ci, în general, pentru profilul investițional al statului român și apreciem că prin semnarea ordinului de începere a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla – Podișor, statul român își îndeplinește practic ultima obligație legată de începerea exploatării gazelor naturale în perimetrele offshore ale Mării Negre”, a declarat Marian Neacșu.

Potrivit vicepremierului, acest proiect, care valorează aproximativ 500 de milioane de euro, este veriga esențială care va face legătura dintre resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep și coridorul BRUA.

„Astfel, va fi asigurată posibilitatea transportului gazelor naturale prin interconectoarele existente. Cel mai important însă este faptul că gazele exploatate de către OMV Petrom și Romgaz Marea Neagră vor putea ajunge în sistemul național de transport și, implicit, în fiecare localitate din România care are acces la rețeaua de gaze naturale”, a spus Marian Neacșu.

„Gazoductul dus la Podișor este un obiectiv strategic și, dintr-o altă perspectivă: va putea transporta și cele 15 miliarde m³ de gaze naturale care vor ajunge în România din zona Mării Caspice, prin terminalele aflate în Turcia și Grecia. Este un obiectiv inclus pe lista de proiecte de interes comun a Uniunii Europene, finanțat prin fondul de modernizare cu 85 de milioane de euro. Restul de finanțare se va asigura printr-un montaj financiar. Prin acest gazoduct, Transgaz va contribui semnificativ la creșterea securității în aprovizonarea cu gaze naturale a României, la diversificarea surselor de aprovizionare, la dezvoltarea socială-economică a zonelor traversate”, a detaliat vicepremierul.

Potrivit membrului Guvernului, este un proiect cu impact socio-economic major, care va duce la apariția de noi locuri de muncă, atât în perioada de implementare a proiectului, cât și în perioada de operare. „Un asemenea gazoduct înseamnă mai multă prosperitate pentru toate zonele prin care va trece. Vor fi stimulate investițiile private, va produce un aport de venituri suplimentare pentru localitățile traversate, va alimenta cu gaze circa 200.000 de locuitori și sute de instituții publice: școli, primării, dispersare, cămine culturale, cabinete medicale. Securitatea energetică a țării noastre este o prioritate fundamentală a acestei guvernări, iar Guvernul României a făcut și va continua să facă pași fermi în vederea îndeplinirii acestei priorități”, a spus Marian Neacșu.

Fostul secretar general al Executivulului a subliniat că premierul și toți membrii Guvernului vor susține în continuare și toate celelalte investiții necesare dezvoltării strategice și sustenabile a infrastructurii naționale de transport al gazelor naturale, a creșterii rolului României în sectorul energetic regional, european și internațional.

„Este un obiect strategic al țării noastre care va avea efecte uriașe asupra dezvoltării economice a țării. Asta înseamnă creșterea calității vieții românilor și creșterea atractivității economiei noastre pentru investitori. Urez succes Transgaz în realizarea gazoductului și am convingerea că în urma eforturilor dvs. sunt constituite toate premizele pentru anunțul unei decizii de investiție OMV Petrom și Romgaz în derularea exploatării gazelor naturale în Marea Neagră. În numele meu personal, vreau să vă asigur în continuare de tot sprijinul și de toată susținerea pentru că cred cu foarte multă tărie în dezideratul pe care l-am enunțat și l-au enunțat și premierul Ciucă, l-a anunțat și premierul Ciolacu de a realiza securitatea energetică a României într-o perioadă care în continuare nu se anunță foarte liniștită și într-un viitor nu foarte îndepărtat asigurarea securității energetice și a independenței energetice a țării”, a conchis Marian Neacșu.

Ministrul Energiei: „Vorbim de o investiție strategică”

Și Sebastian Burduja, noul ministru al Energiei, și-a exprimat susținerea acestui proiectul major.

„Este prima zi de mandat, primul eveniment public și cred că nu putea fi un început mai bun pentru a recunoaște importanța acestei investiții. De fapt, acest important proiect este despre obiectivele fundamentale pe care le-am setat și pe care România le are în sectorul energetic. Pe de o parte, vorbim despre investiții, pe de altă parte, vorbim despre securitate și diversificare și vorbim despre asumarea României ca lider regional în sectorul energetic”, a declarat Sebastian Burduja.

„Avem toate ingredientele necesare și, domnule Sterian, împreună cu întreaga echipă Transgaz, vreau să vă felicit pentru acest bun început și să vă doresc succes pentru finalizarea acestui proiect în grafic, împreună cu antreprenorul general, pentru că, dacă ne ținem de treabă, cu siguranță toți românii vor avea de câștigat din asta”, a urat noul ministru al Energiei.

„Știu că s-a muncit foarte mult pentru consolidarea infrastructurii de transport. Ați finalizat cu succes gazoductul BRUA, gazoductul Ungheni Chișinău, lucrările care permit tranzitul, în regim de revers-flow la toate punctele de interconectare și coridorul transbalcanic și iată că după începerea exploatării gazelor naturale din perimetrele de mică adâncime de către Black Sea Oil & Gas acum suntem la demararea lucrărilor pentru acest important gazoduct Tuzla-Podișor, care va permite, într-adevăr ca aceste gaze exploatate de OMV Petrom și Romgaz din Marea Neagră să ajungă în sistemul național de transport Salut conectarea la gazoductul BRUA, la sistemul național și, evident, la sistemul european de transport”, a apus Sebastian Burduja.

Potrivit minsitrului, acest proiect amplu va avea 300 km, va costa 478 de milioane euro, o aplicație de finanțare nerambursabilă și din Fondul pentru modernizare, împreună cu alte cinci proiecte de infrastructură pentru transportul gazelor naturale – și va traversa județele Constanța, Călărași, Giurgiu și un număr mare de unități administrativ-teritoriale și va face legătura între resursele considerabile pe care România le are în Marea Neagră și sistemul național de transport

„Și ne propunem și aveți toată susținere a Ministerul Energiei pentru a continua efortul de extindere a conductelor magistrale, astfel încât să permitem conectarea la rețelele de gaz mai multor localități. Așadar, vorbim de o investiție strategică peste 8 miliarde m³/an vor ajunge în sistemul național de transport, suplimentar față de volumele de care România dispune în prezent”, a spus ministrul Energiei.

„Mă bucur totodată, că și proiectul Neptun DIP din Marea Neagră avansează cu pași repezi. Așteptăm cât de curând o veste bună pentru toți românii și am convingerea că Romgaz și OMV Petrom vor face toate demersurile necesare astfel încât producția de gaze naturale din acest zăcământ, atât de important pentru securitatea energetică națională și regională, să înceapă cât mai repede. Așadar, România este nu doar o țară cu resurse semnificative de gaze naturale, cât și un punct strategic de tranzit și un important jucător regional, putând contribui, datorită infrastructurii operaționale de transport de care dispune, și poziții geostrategice de care ne bucurăm cu toții, la o securitate regională consolidată. Cred că provocările din ultimii ani, de la războiul din Ucraina până la criza energetică, subliniază încă o dată dimensiunea, importanța, relevanța acestui proiect pentru toți românii”, a precizat Sebastian Burduja.

Ion Sterian: Poiect în beneficiul unei populații de peste 200.000 de locuitori

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, cel care a semnat ordinul de începere a lucrărilor, a subliniat importanța proiectului.

„Într-adevăr, acest moment era așteptat de mult. Semnarea ordinului de începere a lucrărilor la gazoductul care pleacă de la țărmul mării, se interconectează cu conductele de tranzit, după Coridorul transbalcanic și până la Podișor, acest gazoduct nu va fi o autostradă ca și BRUA, fără descărcări, cu o anumită direcție, vor fi descărcări – practic, ce înseamnă aceste descărcări? – se vor acorda, exact cum a spus și domnul viceprim-ministru, toate UAT—urile (unitățile adminitrativ teritoriale – n.r.) care sunt pe acest traseu pe cele trei județe, în beneficiul unei populații de peste 200.000 de locuitori și sperăm și a industriei care se va dezvolta având această importantă resursă de gaz și ca utilitate în activitățile viitoare pe care le vor avea”, a subliniat Ion Sterian.

„Acest gazoduct va prelua și o parte din gazele din zona Mării Caspice, în special din Azerbaidjan, va prelua gazele din terminale LNG și profit acum de prezența domnului ambasador al Turciei, care e prezent la această festivitate în România și sper că ne va sprijini pe lângă guvernul turc pentru accelerarea accesului traderilor din România la capacitățile de lichefiere ale celor șase terminale de LNG (Liquefied Natural Gas – gaze naturale lichefiate – n.r.), și contez pe eforturile domniei sale de a face cunoscut și mai bine guverului turc”, a precizat seful operatorului național de transport al gazelor naturale.

România va deveni la nivelul anilor 2027 un hub foarte important în centrul, estul Europei și Balcani

Potrivit lui Ion Sterian, LNG-ul din terminalele din Grecia, din zona Alexandropolis, Levitusa și Volos, unde cât de curând Transgazul – se anunță în premieră – e în negociere finală, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să finalizăm discuțiile cu compania Metgaz, care construiește terminalul LNG din zona Volos din Turcia, întregirea a infrastructurii pe teritoriul Bulgariei pe Coridorul vertical cu coridorul BRUA și astfel  România, cu gazele din Marea Neagră, cu gazele din zona Mării Caspice, cu LNG-ul din terminale din Turcia și din Grecia, va deveni la nivelul anilor 2027 un hub foarte important în centrul, estul Europei și Balcani.

„Contăm pe gazele din aceste surse diversificate, peste 15 miliarde m³ care vin în România și vă spun de pe acum, așa cum am declarat în ultimul timp, consumul României se va dubla și nici gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente la consumul care va fi în România la orizontul anilor 2027 – 2028 – asta înseamnă creștere a nivelului de trai, reindustrializare a țării, prestigiu pentru țara noastră, în Europa și în această parte a zonei globului, a zonei Europei, e prins aici și Republica Moldova pentru a-i asigura gazele necesare de care are nevoie inclusiv Ucraina, care și astăzi prin Coridorul Transbalcanic își aduce gaze din zona Mării Caspice”, a conchis șeful Transgaz.

Cronolgia investiției

Evenimentul are loc câteva zile înainte de momentul la care se așteaptă ca operatorul perimentrului Neptun Deep, OMV Petrom, partener egal cu Romgaz, să anunțe decizia finală de investiție.

Astfel, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, va semna documentul prin care se dă startul contrucției magistralei care va asigura transportul gazelor din Marea Neagră, la finalizarea predării amplasamentului.

Gazoductul de circa 310 de kilometri, un roiect major, inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2022 – 2031, este necesar este ca să poată transporta și cele 15 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să vină în România și din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și din Grecia.

„Este un moment foarte important pentru România, e un moment istoric care este așteptat de prea mult timp”, a declarat, luni, pentru Gândul Ion Sterian.

Construcția conductei Tuzla – Podișor  , inclusă în planurile strategice de investiții, a fost posibilă după finalizarea cu succes a etapei angajante de rezervare a capacității de transport a gazelor naturale   – ceea ce înseamnă, pe scurt, că OMV Petrom și Romgaz s-au angajat oficial că au nevoie de această magistrală și au constituit o garanție bancară de 88 de milioane de euro, câte 44 de milioane fiecare, pentru a-și rezerva capacitate de transport pe conductă.

Acest pas poate fi considerat o confirmare neoficială a deciziei finale de investiției estimate în prezent de 4 miliarde de euro, care este așteptată să fie anunțată în câteva zile.

Conform informațiilor Gândul, din mai multe surse avizate, OMV Petrom va anunța decizia finală de investiție miercurea viitoare, 21 iunie.

Din informațiile Gândul, decizia va fi una pozitivă, chiar dacă grupului OMV Petrom  i s-a impus o nouă taxă de virat la stat, o variantă a contribuției de solidaritate pe baza profiturilor extraordinare, prin legea care a fost promulgată recent de președintele Klaus Iohannis.

Astfel, OMV are de plătit și a anuța, în 15 mai, că va plăti, chiar până la finalul iunii iunie, 1,5 miliarde de lei taxă de solidaritate, pentru profiturile din 2022. Data-limită pentru virarea banilor este 25 iunie, care pică duminica viitoare.

Anunțul a fost făcut de OMV Petrom, printr-o informare transmisă Bursei de Valori București, prin care transmitea acționarilor că va plăti o taxă suplimentară reprezentând contribuția de solidaritate. Acesta a devenit obligatorie după ce șeful statului a promulgat și s-a publicat în Monitorul Oficial, pe 12 mai, legea de aprobare a OUG 186/2022, care a inclus, în a doua variantă trimisă la Cotroceni, un nou mod de calcul al taxei, ce viza exclusiv gigantul din energie.

„Pentru companiile care produc și rafinează țiței, legea introduce obligația de a plăti 350 de lei pentru fiecare tonă de țiței prelucrată în 2022 și 2023. Prin urmare, OMV Petrom estimează o contribuție de solidaritate de aproximativ 1.500 de milioane de lei pentru anul fiscal 2022, care urmează să fie plătită la sfârșitul lunii iunie 2023. Aceasta se va reflecta in T2/23, în Situația veniturilor și cheltuielilor ca linie separată după linia ”Profit înainte de impozitare””, se arată în raportul semnat de Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului și Alina Popa, director financiar și membru al Directoratului.

Potrivit companiei, pentru T1/23, valoarea contribuției de solidaritate este estimată la aproximativ 380 de milioane de lei și va fi de asemenea reflectată în rezultate la T2/23. Contribuția pentru întregul an 2023 va fi plătită la sfârșitul lunii iunie 2024.

Se estimează creșterea consumului

Operaționalizarea conductei este importantă în contextul în care conducerea  operatorul național de transmport și producătorii estimează o creșterere a cererii pentru consum în anii următori.

Șeful Transgaz estimează că cererea de gaze natural ear putea creşte cu 10 miliarde de metri cubi în următorii trei, patru ani, având în vedere politicile de decarbonare, respectv de trecere a centralele pe cărbuni pe gaz, dar şi luând în calcul finalizarea unor investiții mari consumatorare, precum centrala Iernut a Romgaz. La rândul său, OMV Petrom preconizează creşterea consumului de gaze naturale, cel puţin până la nivelul anului 2030.

În ceea ce privește dezvoltarea regională a gazelor naturale, conducerea OMV Petrom anunța în raportul adminstratorilor pe anul trecut că proiectul Neptun Deep progresează către decizia finală de investiție, planificată pentru mijlocul anului 2023, cu OMV Petrom ca operator începând din august 2022, iar Romgaz ca partener.

„Concentrarea pe securitatea energetică a Europei aduce o aliniere puternică a tuturor părților interesate pentru a avansa într-un ritm sporit. Estimăm că vom investi până la 2 mld. EUR în proiect, iar resursele recuperabile estimate de aproximativ 50 mld. mc ar asigura o producție netă la platou de aproximativ 70 mii bep/zi pentru OMV Petrom”, conform documentului.

Având în vedere participațiile egale ale concesionarilor, cantitatea de gaze ce ar putea fi extrase din Neptn Deep ar fi de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Inițial, în urma explorărilor din blocul Neptun, ExxonMobil și OMV Petrom au descoperit, în 2012, un rezervor de gaze estimat între 1,5 si 3 trilioane picioare cubice (respectiv între 42 si 84 miliarde metri cubi). Spre comparație, statisticile arată că România a avut un consum de gaze de 11,4 miliarde de metri cubi în 2021 , iar producția a fost de 8,9 miliarde de metri cubi în 2021, conform Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.

„Activele de ţiţei și gaze naturale sunt amortizate pe baza metodei unităţilor de producţie care este fundamentată pe rezervele dovedite. Conform planurilor de producție actuale, 39% din rezervele dovedite la data de 31 decembrie 2022, vor rămâne până în 2030, 6% până în 2040 și zero până în 2050. Activele de țiței și gaze naturale existente cu rezerve dovedite vor fi, prin urmare, amortizate semnificativ până în 2030 și complet amortizate până în 2050”, potrivit raportului companiei.

„Sub rezerva deciziei finale de investiție la mijlocul anului 2023, prima producție de gaze naturale este așteptată aproximativ patru ani mai târziu. Creșterea producției proprii de gaze naturale va sprijini, de asemenea, eforturile de decarbonare ale țării, deoarece gazele naturale pot înlocui cărbunele în generarea de energie electrică și pot permite integrarea capacităților regenerabile. Obiectivul nostru este de a ajunge în 2030 la o cotă de 70% gaze naturale în producția totală de hidrocarburi a companiei (2022: 52%), reflectând rolul esențial al gazelor naturale drept combustibil de tranziție în mixul energetic din România”, au transmis oficialii OMV Petrom la prezentatrea raportului anual, în aprilie.

Dacă inițial estimările arătau că producţia pe vârf din Neptun Deep ar ajunge la 6,1 miliarde de metri cubi, datele de acum indicând cantităţi cu aproximativ o treime. „Până în toamna lui 2036, deci timp de zece ani, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual şi au rezervat în consecinţă capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv şi în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată“, a precizat Ion Sterian.

Traseul proiectului din Marea Neagră

Transgaz a derulat cu succes procesul de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT) preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, din județul Constanța.

Giganții OMV Petrom și Romgaz, parteneri în proiectul Neptun Deep, și-au exprimat dorința de a rezerva capacitate de transport al gazelor extrase din Marea Neagră în cadrul Etapei Angajante a procesului de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale (SNT), derulată de Transgaz.

Mai mult, în 16 aprilie, conducerea Transgaz, care va contrui o conductă pentru trasportul gazelor naturale din România, a semnat cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro.

Această investiție va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podișor, gazele din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport și să ajungă astfel la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA.

Contractul a fost încheiat pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042. Pe baza tarifelor de transport aplicabile la dată curentă, valoarea contractului este estimată la 276 milioane euro, iar semnarea contractului a avut loc după finalizarea cu succes a procesului de rezervare de capacitate incrementală pentru punctul de intrare/ieșire în/din SNT Tuzla, a anunțat OMV Petrom, într-o informare transmisă către Bursa de Valori București.

În cazul în care, din orice cauză, investiția nu se concretizează în termen de șase luni, deci până pe 16 septembrie, statul poate executa garanția de 88 de milioane de euro constituită de cele două companii, care sunt parteneri egali în Neptun Deep.

În etapa angajantă, desfășurată între 6 și 23 februarie, Transgaz a primit cereri angajante de capacitate incrementală pentru acest punct, atât pentru direcția de intrare, cât și pentru direcția de ieșire din SNT, atingând pragul minim de capacitate menționat în documentația aferentă. Valoarea cumulată pe toată perioada ofertată a capacității alocate este de 1.323.920.520 MWh, mai mare decât pragul minim de 1.323.743.050 MWh.

Potrivit datelor Transgaz, valoarea cumulată a angajamentelor solicitanților desemnați câștigători este de aproape 2,82 miliarde de lei (deci aproximativ 564 de milioane de euro), cu 378.012,80 lei mai mare decât valoarea actuală a creșterii estimate a venitului permis, asociată capacității incrementale oferite in cadrul acestei proceduri (2.819.243.104 lei).

Transgaz – care deține statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România și vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate – a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,43 miliarde de lei, în creștere cu 44,7% față de 2002, când a fost de 1,68 de miliarde de lei. Profitul net al companiei la care statul deține 58,5% din acțiuni a crescut de aproape două ori, respectiv cu 95,6%, de la 186,94 milioane de lei în 2021, la 365,75 de milioane de lei, la finalul anului trecut, conform raportului adminsitratorilor.

Decizie oficială în așteptare

Oficialii OMV Petrom, care au anunțat, în 2 februarie, un profit-record pentru anul trecut și pe trimestrul al patrulea din 2022, au precizat cu această ocazie că încă se analizează oportunitatea investiției offshore. Noi surse trebuie aduse în sectorul energetic, a subliniat Christina Verchere, Director General Executiv şi Președinte al Directoratului OMV Petrom, făcând referire la gazele din Marea Neagră și anunțând că mai avem câteva luni până la momentul deciziei privind investiția în perimetrul Neptun Deep.

OMV Petrom este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale  la 31 decembrie 2022.

Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom, a spus că cea mai mare parte a profitului va fi reinvestită în România, investițiile fiind planificate să crească în acest an cu 70%, până la 6 miliarde de lei.

Pentru proiectul Neptun Deep sunt programate investiții de 600 de milioane de lei pentru 2023, dar decizia finală de investiție încă nu e luată. „Suntem foarte încrezători că vom merge mai departe”, a spus Christina Verchere, în 2 februarie.

Dat fiind cu sunt parteneri egali în proiectul Neptun Deep, Romgaz ar urma să investească o sumă identică, ajungând la o investiție totală, în acest an, de 1,2 miliarde de lei.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele