Vosganian: Deficitul comercial poate coborî în acest an la 3-4% din PIB

Deficitul comercial ar putea coborî în acest an la 3-4% din PIB, având în vedere evoluția exporturilor și importurilor în primele luni ale anului, a declarat, marți, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, citat de Mediafax.

„Exporturile constituie una dintre marile șanse ale României de a depăși criza economică. Cifrele sunt încurajatoare. Pe primele patru luni, exporturile au crescut cu 7,2%, la 15,6 miliarde de euro, iar importurile puțin peste 17 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că deficitul comercial al României a scăzut sensibil față de anul trecut și există semnale încurajatoare că el se va situa la un nivel de sub 5% din PIB până la sfârșitul anului. Este foarte posibil să se situeze între 3 și 4% din PIB”, a spus Vosganian la o conferință de semnare a unui protocol cu Camera de Comerț și Industrie a României și Uniunea Camerelor Bilaterale din România.

Deficitul comercial a scăzut în primele patru luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 4,2 miliarde lei (971,3 milioane euro), la 7,31 miliarde lei (1,67 miliarde euro), exporturile având un ritm de creștere mai mare decât cel al importurilor. Exporturile FOB au totalizat 15,66 miliarde euro, iar importurile CIF au fost de 17,33 miliarde euro.

Vosganian a arătat că România a înregistrat performanța de avea excedent comercial cu câteva țări competitive economic, precum Marea Britanie și Țările Scandinave. De asemenea, România are un avantaj competitiv foarte mare comparativ cu piețe cu o capacitate foarte mare de absorbție.

„În relația României cu Federația Rusă, de pildă, dacă nu luăm în seamă componenta energetică, România are un copleșitor excedent comercial, de peste un miliard de dolari, față de importurile de 400 de milioane de dolari din Rusia. Ceea ce arată că avem un ascendent extraordinar de calitate și eficiență față de o piață imensă și trebuie să fructificăm acest avantaj”, a spus el.

Ministrul a menționat performanța exporturilor românești pe piețe terțe, unde creșterea a fost de 10%, față de 6,2% în țările Uniunii Europene, ceea ce arată că România a început să fie mai puțin dependentă de piețele europene.

Protocolul încheiat cu cele două structuri ale mediului privat are ca scop includerea reprezentanțelor comerciale private în structura atașaților comerciali.

„Firește, acest lucru nu se poate face instituțional pentru că atașații comerciali au un anumit statut, diplomatic, ei parcurg anumite etape pentru a ajunge la aceste funcții, dar cea mai mare parte a activității lor poate fi în același timp încredințată reprezentanților comerciali ai Camerei de Comerț. Ei pot organiza forumuri economice, contacte, noi le permitem să comunice cu noi prin infograme și ei vor avea acces la acces la aceeași coordinatori ai activității de comerț exterior ca toți ceilalți atașați comerciali”, a spus Vosganian.

Ministerul Economiei vrea, de asemenea, să înceapă o colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe în ceea ceCristina Cuncea, [email protected] privește rețeaua consulilor onorifici, care acoperă aproape toată lumea. Astfel, se poate extinde rețeaua comercială a României, în vederea promovării nu doar a exporturilor românești, ci a investițiilor locale în străinătate.

„Vrem să dublăm rețeaua de atașați comerciali ai României în acest fel. Vrem să lărgim relațiile comerciale în care investitorii noștri ar dori să aibă un câmp larg de acțiune. În țări precum, Irak, India, Pakistan, Indonezia, Vietnam, Brazilia. Vrem să creăm această instituție, care este investitorul român. Nu banul este cea mai importantă resursă, ci informația. Am pornit deja și pregătim o notă în Guvern joi pentru a pregăti un atlas economic al României. În clipa de față în România nu există nicio evaluare cu privire la situația economică a țării. Pe vremuri erau hărțile economice care atârnau pe toate birourile funcționarilor publici. Astăzi în România nu mai există o hartă economică. Nu există niciun portal care să ne spună cine fabrică în România un anumit produs și care este industria din anumite orașe și județe. Nu există nicio poartă prin care investitorii străini care vin în România să cunoască România”, a arătat oficialul.

El a menționat că nu există nici informații privind investițiile realizate de români în străinătate, cei mai mulți fiind mai mult „exploratori” decât ambasadori ai economiei locale.