WSJ: Soluția găsită de statele vest-europene pentru a salva mai multe companii de la faliment

Germania, Spania, Italia și Franța au reformat legislațiile privind falimentul, în încercarea de a crește numărul companiilor care supraviețuiesc procedurii și continuă să ofere locuri de muncă, statele europene împrumutând elemente ale Capitolului 11 din legea falimentului din SUA.

Tot mai multe firme și companii din Europa cer protecția falimentului, numărul mare de cazuri expunând neajunsurile legislației de pe continent, potrivit Wall Street Journal (WSJ). Doar în Italia s-au închis anul trecut 100.000 de companii.

Marea majoritate a cazurilor de faliment din Europa de Vest se termină prin lichidare, și nu cu supraviețuirea firmei și reluarea activității.

Însă în ultimul an, Franța, Germania, Spania și Italia și-au revizuit legile falimentului astfel încât să poată salva de la lichidare tot mai multe companii și locurile de muncă pe care acestea le oferă.

Cele patru guverne au împrumutat mai multe elemente ale Capitolului 11 din legea falimentului din SUA, precum acordarea de finanțare unei companii aflate în insolvență în vederea restructurării, forțarea creditorilor reticenți la restructurarea datoriilor, sau posibilitatea de a preschimba datoriile în capital, care face posibilă intrarea a noi investitori.

Companiile vest-europene vor avea de refinanțat în următorii trei ani datorii de 500 miliarde euro în contul datoriilor contractate în anii de prosperitate. Totodată, băncile din Europa se confruntă cu o creștere a creditelor neperformante, iar numărul insolvențelor a crescut cu 34% în perioada 2007-2011, potrivit datelor Creditreform.

În Statele Unite, Capitolul 11 a ajutat mai multe companii importante să supraviețuiască crizei prin restructurare, cu măsuri de la reducerea costurilor la revizuirea modelelor de business depășite. Cele mai importante cazuri sunt cele ale marilor producători auto. General Motors și Chrysler și-au revigorat afacerile după restructurări sub protecția falimentului, finanțate și din bani publici.

În Europa, falimentul este privit „cu groază” de antreprenori, deoarece până în prezent legislația a fost „greoaie și punitivă”. Astfel, majoritatea firmelor au căutat să evite falimentul, încercând să obțină restructurarea datoriilor prin negocieri în afara tribunalelor, ceea ce a devenit tot mai dificil odată cu agravarea problemelor sectorului bancar european.

„Pentru cea mai mare parte a Europei, singura cale către o restructurare era evitarea procedurilor de insolvență. În SUA, pentru a realiza o restructurare începi prin solicitarea de protecție conform Capitolului 11. În SUA, un antreprenor care declară falimentul nu este atât de stigmatizat”, comentează pentru WSJ, de la Londra, un avocat specializat în restructurări.

Experții în insolvență consideră că Europa a depășit un punct de cotitură, deoarece guvernele au început să adopte legi în privința falimentului prin care încearcă să evite lichidarea și pun mai mult accent pe reabilitare și restructurare.

În Italia, procedurile de faliment sub vechea lege durau de obicei aproape 10 ani, iar creditorii își recuperau în medie 14% din creanțe. Peste 90% din companii ajungeau în lichidare.

Noul cod al falimentului a fost aprobat în toamna anului trecut, preluând mai multe elemente din legislația americană. Procedura durează de obicei 3 luni, timp în care firma trebuie să prezinte un nou plan de afaceri pentru a convinge creditorii să restructureze datoriile. Compania aflată în insolvență poate încerca să atragă finanțare, iar noii creditori primesc automat prioritate la rambursare în caz de lichidare. Totodată, băncile trebuie să răspundă cererilor de finanțare până la sfârșitul perioadei de protecție sub legea falimentului.

În urma adoptării noii legislații, numărul de falimente din Italia a crescut simțitor. Tribunalul pentru falimente din Milano, cel mai mare din Ialia, a procesat din septembrie peste 200 de solicitări de protecție. Printre companii se numără o linie aeriană low-cost, mai multe firme imobiliare și Seat Pagine Gialle, o companie de „pagini aurii” cu datorii de 1,34 miliarde euro acumulate în perioada de boom.

Guvernul spaniol a reformat de asemenea legea falimentului, după procedura de 7 miliarde euro a companiei de imobiliare Martinsa-Fadesa, care a început în 2008 și a subliniat neajunsurile legislației în vigoare la acea dată. Negocierile cu creditorii au durat 2 ani.

„La începutul crizei, în 2008, toată lumea și-a dat seama că legea veche era un eșec”, comentează un avocat din Madrid.

Printre noutățile aduse de noua lege a falimentului din Spania, adoptată anul trecut, se numără posibilitatea ca tribunalul să forțeze creditorii care au rețineri să participe la restructurarea datoriilor, cu condiția ca condițiile impuse de instanță să conducă la un deznodământ mai favorabil pentru toate părțile implicate.

Germania a înlesnit anul trecut posibilitatea de a converti datoriile în capital, astfel încât companiile aflate în dificultate pot atrage mai ușor noi investitori. Totodată, guvernul german a eliminat obligativitatea desemnării unui administrator special.