OMV Petrom S.A. anunță joi dimineață rezultatele pentru anul trecut și pe trimestrul al patrulea din 2022, raport care este așteptat să arate dacă Grupul va fi obligat sau nu să plătească taxa de solidaritate impusă companiilor din domeniul energiei care au avut profituri excepționale anul precedent, prin regulamentul european transpus în legislația națională. Momentul este cu atât mai așteptat cu cât estimările făcute publice în urmă cu aproape trei săptămâni au stârnit numeroase calcule și controverse, mai ales în contextul în care statul prognoza să încaseze o sumă considerabilă din partea companiei controlate de austrieci, dar din care deține aproape 21%.
Acționarii OMV Petrom S.A. și investitorii vor afla, joi dimineața, la ora 8:00, care au fost rezultatele financiare ale Grupului pe anul trecut și în ultimul trimestru din 2022.
„OMV Petrom S.A. anunță acționarii și investitorii că raportul conținând rezultatele preliminare consolidate neauditate ale Grupului OMV Petrom pentru perioada ianuarie – decembrie și trimestrul al patrulea 2022, întocmit în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, va fi disponibil pe site-ul www.omvpetrom.com, la Bursa de Valori București (simbol SNP) și la Bursa de Valori Londra (simbol PETB și PETR), începând cu data de 2 februarie 2023, ora 8:00 am (ora locală), simultan cu publicarea rezultatelor OMV (acționarul majoritar) la Bursa din Viena și pe site-ul www.omv.com”, arată informarea transmisă Bursei de Valori București (BVB). Raport anual 2022 este programat pe 26 aprilie, conform calendarului financiar oficial.
Chiar dacă este vorba de rezultate preliminare consolidate și neauditate, acestea vor arăta, cel mai probabil, dacă se încadrează sau nu printre companiile din energie care trebuie să vireze statului 60% din baza de calcul, conform legii. Este vorba de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 din 29 decembrie 2022, care are la bază Regulamentul 1854/2022 al Uniunii Europene, care permite statelor membre să taxeze suplimentar companiile energetice cu activități în cinci sectoare, care au realizat profituri excepționale, fără să impună însă o anumită cotă.
România, prin OUG 186/2022, a stabilit o cotă de 60% asupra bazei, cota minimă aleasă de alte state, printre care și Austria, fiind de 33%.
„Sunt contribuabili obligaţi la plata contribuţiei de solidaritate plătitorii de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţeiului”, 0620 – „Extracţia gazelor naturale”, 0510 – „Extracţia huilei”, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie” şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului” şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, potrivit prevederilor prezentului articol”, se arată în OUG 186/2022.
Anunțul care a pus autoritățile pe jar a fost făcut de oficialii Grupului pe 12 decembrie, când au transmis, printr-o informare la BVB, că „în baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”.
Din nota de fundamentare a actului normativ se poate vedea cât estimase statul că va încasa prin această nouă taxă, estimare din care reiese că luase în calcul și o sumă considerabilă de la OMV Petrom, care este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.
Mai concret, Guvernul estimase că din această suprataxă bugetul de stat ar putea câștiga aproximativ un miliard de euro în acest an.
„Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la cca. 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, conform notei de fundamentare a OUG 186/2022.
De precizat că a doua mare companie din energie din țară vizată de regulamentul european, Romgaz, a estimat că va plăti 906,1 milioane de lei „contribuția de solidaritate”, conform Referatul privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, dat publicității la câteva zile după anunțul OMV Petrom.
Estimările făcute publice de OMV Petrom l-au determinat pe ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, să solicite Comisiei Europene precizări referitoare la aplicarea a taxei de solidaritate. Zilele trecute, Finanțele au primit un răspuns parțial de la Comisia Europeană (CE).
Potrivit Profit.ro, Comisia Europeană a răspuns că pragul de 75% din cifra de afaceri, în funcție de care se aplică taxa de solidaritate, este parte integrantă a regulamentului UE, iar „statele membre nu îl pot reduce din propria inițiativă”. Totuși, în ceea ce privește modul în care este calculată cifra de afaceri nu există un răspuns, ci discuțiile vor continua, după ce Comisia a cerut informații suplimentare.
Potrivit Profit.ro, la întrebarea privind codurile CAEN vizate, Comisia a precizat că se referă la:
CITEȘTE ȘI: