ZIUA MUNCII. Prima fotografie neretușată a României muncitoare: cât de mulți suntem la stat și la privat

ZIUA MUNCII este o campania gândul de 1 Mai, prin care vă vom prezenta o fotografie completă și neretușată a pieței muncii din România. Câți angajați plătitori de taxe există în realitate în România? Câți bugetari există în acest moment? Cât de dependenți sunt românii de stat și care sunt județele unde principalii angajatori sunt instituții publice, și nu companii private? Care sunt cele mai cerute meserii acum în România și, foarte important, este pregătit sistemul de educație din România să livreze absolvenți capabili să-și găsească un job în funcție de necesitățile pieței muncii? Sunt câteva întrebări esențiale cărora campania ZIUA MUNCII le va da un răspuns pe parcursul acestor zile.

Câteva concluzii. ZIUA MUNCII la români arată, în mare, așa:

1. Statul rămâne, așa cum era de așteptat, cel mai mare angajator din România: 1,2 milioane de oameni lucrează în instituții bugetare, dintr-un total de 5.548.944 de salariați cu acte în regulă câți se află în evidențele Inspecției Muncii. IMPORTANT: în 17 județe, instituțiile de stat sunt cei mai mari angajatori; există județe, precum Mehedinți, în care chiar principalii trei angajatori sunt instituții de stat. Citiți mai jos care sunt consecințele acestui raport angajați la stat/angajați la privat.

2. România poate fi considerată țara profesorilor, a vânzătorilor și a constructorilor, dacă ne raportăm la cele mai râvnite meserii de la nivel național. Cel puțin 230.000 de români lucrează în sistemul de Educație, potrivit datelor oficiale. Cifra se mărește cu angajații din sistemul de educație superioară.

3. Capitala s-a transformat în ultimul an în „orașul bodyguarzilor”. Peste 68.000 de bucureșteni lucrează în domeniul protecției și gărzii, ocupând, oarecum surprinzător, locul 1 în topul meseriilor cu cel mai mare număr de salariați din Capitală. Vă vom prezenta, în materialele următoare care este explicația acestui fenomen.

4. În ciuda promisiunilor de eradicare a muncii la negru făcute de toți premierii României, economia subterană prosperă. Campania ZIUA MUNCII vă va spune câți români lucrează la negru și care este suma pe care o pierde România din cauza incapacității guvernamentale de a ridica economia subterană la suprafață.

5. Criza își pune în continuare amprenta asupra domeniului construcțiilor. Pe de altă parte, sectorul agricol se află în plină dezvoltare și aduce cu sine noi locuri de muncă. Aflați de ZIUA MUNCII care sunt joburile-vedetă în România, care vă dau cele mai mari șanse de angajare.

Datele utilizate pentru ilustrarea situației județ cu județ, respectiv pe anumite ramuri ale economiei au fost centralizate de gândul pe baza informațiilor obținute de la reprezentanții Inspecției Muncii (IM). Acestea au fost corelate cu informații privind salariile medii nete obținute de angajații din diferite domenii de activitate (Institutul Național de Statistică-INS), precum și cu date furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, Consiliul Fiscal, Registrul Comerțului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ZIUA MUNCII la stat și la privat. Sunt 1,2 milioane de bugetari „prea mulți”?

Din statisticile oficiale reiese că statul este cel mai important angajator în mai bine de o treime din județele din țară. Datele centralizate de gândul arată că, la nivel național, există 17 județe în care, pe primul loc în clasamentul privind cel mai mare număr de salariați (înregistrați pe un singur cod CAEN) se află profesii finanțate preponderent de la bugetul statului.

Este vorba aici de Alba, Bacău, Botoșani, Buzău, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vâlcea și Vaslui.

Practic, la sfârșitul anului trecut, în România existau oficial 5.548.944 de salariați cu acte în regulă, în creștere cu 5,1% față de cifra consemnată la finele lui 2012. Dintre ei, aproape 1,2 milioane, adică unul din cinci, lucrau la stat.

Este acest raport de 1 la 5 „normal” într-o țară europeană? gândul l-a întrebat pe Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, dacă numărul de bugetari este mare sau nu. „La nivel național, 25 la sută (dintre angajați n.r.) sunt bugetari. Este o cifră mare. Dacă ne uităm la raportul bugetari – populație, nu stăm mai prost decât alte state europene, însă dacă ne uităm la raportul bugetari – contribuabili sau la raportul cu salariații din mediul privat sunt mulți. Avem prea puțini contribuabili la buget și prea puțini salariați în economia privată”, a răspuns Ionuț Dumitru.

Oricum, numărul de bugetari în România este pe un trend descrescător în ultimii ani. Am ajuns însă la limita de jos cu 1,2 milioane? În 2011, când cifra bugetarilor era undeva la 1,4 milioane, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, pleda pentru reducere: „În 1990, statul funcționa cu circa 800.000 de bugetari, cu tot cu cei din Comitetul Central. După 20 de ani avem 1,4 milioane și ne întrebăm unde este problema”.

În ceea ce privește creșterea cu 5,1 la sută a numărului de salariați din economie, aceasta ar putea reflecta, în opinia șefului Consiliului Fiscal, o majorare artificială a locurilor de muncă, pentru că în statisticile oficiale sunt incluși și salariații care lucrează part-time. „Nu m-aș baza pe această creștere pentru că ea nu reflectă dacă este vorba despre salariați cu normă întreagă”.

ZIUA MUNCII la stat. Cele 17 județe „de stat”, în care instituțiile publice sunt principalii angajatori

Dacă ne uităm la topul meseriilor cu cel mai ridicat număr de salariați, putem face o radiografie lămuritoare a gradului de dezvoltare al județului respectiv.

În Argeș, spre exemplu, unde cel mai mare angajator este uzina producătorului român de mașini Dacia, în topul celor mai des întâlnite meserii la nivel județean se află cea de muncitor în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier (caen 2910), cu peste 14.000 de salariați. În alte șapte județe din țară, industria auto se numără printre cele mai puternice pe plan local.

Pe de altă parte, o explicație a numărului ridicat de județe în care pe primele locuri în topul meseriilor se află cele plătite de la buget ar fi nivelul redus de dezvoltare din acele zone.

„Este vorba despre județe slab dezvoltate din punct de vedere economic. Au foarte mulți angajați în sectorul public pentru că, evident, există o școală, un spital, dar nivelul de dezvoltare economică de acolo este foarte scăzut”, este de părere Ionuț Dumitru.

Campania gândul ZIUA MUNCII vă prezintă principalii indicatori ai pieței muncii din cele 17 județe unde statul figurează în topul angajatorilor: care este numărul total de salariați, câte companii antrenează economia locală, dar și ce bani au la dispoziție cei responsabili pentru susținerea și dezvoltarea fiecărei regiuni în parte.

ZIUA MUNCII. Alba, județul profesorilor și al vânzătorilor

În județul Alba întâlnim pe primul loc în topul profesiilor pe care le au cei mai mulți salariați meseria de dascăl. Catedra a atras la nivel județean, din totalul de 83.769 de salariați, 4.420 de români care lucrează ca profesori în învățământul secundar general (caen 8531). Numărul lor este cu 13,1% în creștere față de anul 2012.

Pe locul al doilea în clasament întâlnim vânzătorii, respectiv românii care lucrează în sectorul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate (caen 4711), iar pe ultima poziție a podiumului găsim salariații din sectorul transporturilor rutiere de mărfuri (caen 4941).

Dintre cei 368.361 de locuitori ai județului Alba, 55.896 lucrau în anul 2012 pentru cele 9.545 de societăți comerciale aflate pe plan local, a căror cifră cumulată de afaceri atingea 2,5 miliarde de euro, reiese din datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza informațiilor de la Registrul Comerțului (Notă: nu au fost luate în calcul băncile și instituțiile financiare).

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Salariul mediu net lunar câștigat de aceștia la începutul anului trecut era de 1.248 de lei, sub media națioanală înregistrată în aceeași perioadă, de 1.548 lei, potrivit datelor INS.

Alți 16.365 de români din Alba erau, la începutul lui 2013, șomeri. Cei mai mulți locuitori ai județului care nu aveau la acea dată un loc de muncă stabil erau bărbații, peste 9.000 dintre ei fiind șomeri, conform datelor ANOFM.

Rata șomajului la nivel județean ajungea în aceeași perioadă la 9,6% și era mai mare în rândul bărbaților, decât în rândul femeilor, mai exact de 10,7%, respectiv de 8,4%.

Consiliul Județean (CJ) Alba, autoritatea administrației publice locale, constituită pentru coordonarea serviciilor publice de interes județean, este condus de Ion Dumitrel (PDL). Instituția are alocat pentru anul 2014 un buget de 269,9 milioane de lei, echivalentul a circa 60,6 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei/euro.

Bacău. Cel mai mare angajator este ministerul Educației

Cei mai mulți salariați din județul Bacău lucrează tot ca profesori, iar numărul lor a înregistrat în perioada 2012 – 2013 o creștere de peste 18%. Astfel, 8.453 de români dintre cei 112.174 de angajați înregistrați la nivel județean au ales să fie profesori în școlile și în liceele băcăuane.

Vânzătorii care lucrează în magazine specializate de fier, sticlă sau vopsele (caen 4752) ocupă al doilea loc în clasamentul meseriilor care au atras cei mai mulți angajați. Ei sunt urmați în top de vânzătorii din magazinele mixte. În total, aceste două meserii sunt practicate de 11.714 dintre cei 708.440 locuitori ai județului Bacău.

Totodată, în cele 13.855 de firme cu o cifră de afaceri cumulată de 3,4 miliarde de euro care își desfășoară activitatea la nivel local, lucrau, în 2012, peste 74.000 de băcăuani.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Salariul mediu net lunar câștigat de către angajați era de 1.238 de lei, sub media națională înregistrată de INS în aceeași perioadă.

La începutul anului trecut 15.079 de locuitori ai acestui județ se aflau pe listele ANOFM pentru că nu reușeau să își găsească un loc de muncă, iar rata șomajului ajungea la 6,8%.

Anul acesta, CJ Bacău, în fruntea căruia se află Dragoș Benea (PSD), are un buget de 227,9 milioane de lei, echivalentul a 51,2 milioane de euro.

Botoșani. Cel mai mare angajator este Spitalul de Urgență

În topul celor mai populare meserii din județul Botoșani, după numărul de angajați, se găsesc două profesii plătite preponderent de la bugetul de stat, respectiv cea de profesor și cea de medic (caen 8610). Dintre cei 53.063 de salariați înregistrați la nivel național de Inspecția Muncii, peste 5.600 și-au găsit un loc la catedrele din învățământul secundar general, iar alți 2.937 în spitale. Cel mai mare angajator este, de altfel, pe plan local Spitalul de Urgență din Botoșani.

O altă meserie care i-a atras pe mulți dintre locuitorii acestui județ a fost cea de croitor (caen 1413). Motivul este unul simplu – industria textilă este bine dezvoltată în zonă. Aici își desfășoară activitatea numeroase firme din această industrie, printre care se numără Formens, Artsana, Serconf și Rolana Tex.

În total, în cele 4.626 de societăți comerciale din Botoșani, cu o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro, lucrau în anul 2012 32.426 de salariați.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Pe fluturașul de salariu al acestora apărea, în aceeași perioadă, un salariu net lunar de 1.115 lei, cu peste 400 de lei mai redus decât cel înregistrat la nivel național, conform datelor INS.

Numărul șomerilor înregistrați la ANOFM abia depășea 7.413, dintre care mai bine de jumătate erau bărbați, iar rata șomajului era de 4,9%, mai mare în rândul femeilor, respectiv de 3,4%.

În județul cu 440.539 de locuitori, Consiliul Județean condus de Florin Țurcanu (PNL) are alocat un buget de 296,7 milioane de lei, echivalentul a 66,6 milioane de euro.

Președintele CJ Botoșani a fost trimis în judecată în urmă cu patru ani de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Țurcanu, pe atunci deputat PNL, a fost acuzat de fals intelectual și uz de fals, după ce în 2009 a consemnat nereal faptul că mai mulți colegi de partid cu funcții de consilieri locali și județeni nu mai au sprijinul PNL fiind excluși din organizație.

Ei urmau să-și piardă funcțiile publice, iar în locul lor să fie numiți persoane apropiate președintelui CJ Botoșani. El a fost condamnat în martie 2014 la șase ani de închisoare cu suspendare, însă a anunțat că vrea să atace sentința.

Florin Țurcanu a fost ales în 2012 cu 57% dintre voturile alegătorilor din județul Botoșani prezenți la urne.

Buzău: profesori, vânzători și… croitori

Numărul profesorilor din județul Buzău a crescut în perioada 2012 – 2013 cu 10,6%, această tendință propulsând profesia pe primul loc în clasamentul celor mai populare meserii pe plan local, după numărul de angajați. Din totalul de 80.717 de locuitori ai județului care activează pe piața muncii, 4.769 de buzoieni se găseasc la catedrele din școli și licee.

Al doilea domeniu cu cei mai mare număr de salariați este cel al comerțului în magazinele nespecializate, alți 4.337 de buzoieni având această meserie la finele lui 2013, conform datelor Inspecției Muncii.

Pe ultimul loc al podiumului întâlnim 4.183 de croitori. Numărul românilor din acest județ care lucrează în industria de profil a crescut în ultimii doi ani cu aproape 8%.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Din totalul populației stabile la nivel județean, de 472.316 persoane, peste 55.000 lucrau în 2012 pentru cei 10.342 de angajatori privați din Buzău a căror cifră de afaceri cumulată atingea, în aceeași perioadă, 3,8 miliarde de euro.

Salariul mediu net lunar primit de către aceștia era de 1.199 lei, cu aproape 350 de lei mai scăzut decât media națională de la acea vreme.

Bugetul CJ Buzău, la șefia căruia se află Marian Cristinel Bîgiu (PNL), are un buget alocat 167,9 milioane de lei, echivalentul a circa 37,7 milioane de euro.

Cluj. Cel mai mare angajator este sistemul public de sănătate, dar vin tare din urma IT-iștii

Clujul poate fi considerat județul medicilor, al transportatorilor de mărfuri și al IT-știlor, dacă ne raportăm la meseriile care au atras cele mai mari numere de salariați în 2013. Aproape 10.000 dintre cei 245.407 salariați înregistrați în Cluj la Inspecția Muncii, lucrează ca medici, iar 9.350 în sectorul de transport al mărfurilor.

Numărul angajaților din IT (caen 6201) a înregistrat o creștere masivă în ultimii doi ani, de aproape 31%, ajungând la 8.827 de persoane. Nu este de mirare având în vedere că la Cluj există un cluster IT ca în Silicon Valley, ce cuprinde 30 de companii tehnologice și trei instituții de învățământ superior care au ca obiectiv transformarea județului într-un mare centru de cercetare și de dezvoltare IT.

În total, în cele 32.562 de societăți comerciale din Cluj, cu o cifră de afaceri cumulată de 8 miliarde de euro, lucrează peste 152.000 de angajați plătiți cu un salariu mediu net de 1.646 de lei, peste media națională, dacă ne raportăm la datele aferente începutului lui 2013.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

În ciuda numărului mare de companii care activează la nivel local, 13.302 clujeni nu aveau un loc de muncă la începutul anului trecut, iar rata șomajului ajungea la 3,9%.

CJ Cluj, responsabil de o populație stabilă de 693.419 locutori și condus de Horea Uioreanu (PNL), are în 2014 un buget alocat de 805,2 milioane de lei, echivalentul a circa 180,9 milioane de euro.

Dâmbovița. Top 3: profesori, vânzători, constructori

Peste 5.400 de români din județul Dâmbovița sunt dascăli în școli și în licee, aceasta fiind cea mai populară meserie din județul cu 74.097 de salariați. În perioada 2012 – 2013 numărul acestora a înregistrat o creștere masivă de 15,1%.

Pe următoarele locuri ale clasamentului meseriilor cu cei mai mulți salariați se găsesc vânzătorii din sectorul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate și lucrătorii din construcții (caen 4120).

În cele 8.200 de firme cu sediul în Dâmbovița lucrau, în 2012, 45.241 de persoane care primeau lunar pentru munca depusă un salariu mediu net de 1.242 de lei, sub media națională de la acea vreme. Cifra de afaceri totală a societăților comerciale din județ era de 2,3 miliarde de euro, a 23-a la nivel național.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Șomajul afecta, totodată, mai bine de 16.200 de persoane, dintre care peste 9.500 erau bărbați, iar rata șomajului atingea 7,9%. Cea înregistrată în rândul bărbaților ajungea la 8,3%.

Președintele Adrian Țuțuianu (PSD) de la CJ Dâmbovița, autoritate a administrației publice responsabilă de 527.515 de români, are un buget alocat în 2014 de 271,5 milioane de lei, echivalentul a 61 de milioane de euro.

ZIUA MUNCII. Dolj. Primii doi angajatori sunt instituții de stat

Pe primele două locuri în topul meseriilor cu cel mai mare număr de salariați din județul Dolj se află profesorii și medicii. Peste 6.200 de persoane lucrează în școlile din acest județ, în creștere cu 13,7% față de anul 2012.

Totodată, aproape 6.000 dintre cei 146.328 de salariați din Dolj își desfășoară activitatea în spitalele din județ. Numărul lor se află însă în ușoară scădere (0,3%) față de cel înregistrat în urmă cu doi ani.

Meseriile plătite, în principal, din bani publici sunt urmate în clasament de cele din sectorul comerțului cu amănuntul, domeniu în care lucrează 5.771 de persoane.

În total, pentru cele 17.236 de firme înregistrate în județ, care aveau în 2012 o cifră de afaceri cumulată de 3,9 miliarde de euro, lucrează aproape 84.000 de angajați, plătiți în medie cu 1.333 de lei.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Rata șomajului din județul Dolj este una dintre cele mai ridicate de la nivel național, respectiv 10,1%. Astfel, aproape 29.000 de persoane erau înregistrate în evidențele ANOFM la începutul anului trecut ca neavând un loc de muncă, majoritatea fiind bărbați, respectiv 17.100 de persoane.

Pentru județul cu peste 692.700 de locuitori, CJ Dolj are la dispoziție anul acesta un buget de 355,5 milioane de lei, echivalentul a 79,8 milioane de euro. Președintele CJ Dolj este Ion Prioteasa (PSD). El se află la cel de-al doilea mandat fiind votat în 2012 de 59,2% dintre doljenii prezenți la vot.

Prioteasa este urmărit penal de la finele anului trecut într-un dosar privind contracte din fonduri europene și locale care ar fi fost atribuite ilegal. Mai exact, șeful CJ este acuzat de luare de mită și abuz în serviciu. Procurorii DNA îl acuză pe baronul PSD de Dolj că ar fi intervenit în procedurile de atribuire a unor contracte pe care le-ar fi direcționat, în schimbul unui comision, către firme agreate anterior.

Iași. Două din trei cele mai populare meserii sunt plătite de stat

Asemenea județului Dolj, și la Iași profesiile pe care le au cei mai mulți salariați de pe plan local sunt tot cele de la stat. De această dată însă, medicii ocupă primul loc în clasament, 10.378 de salariați din totalul de 174.036 pe piața locală a muncii lucrând în spitale.

Cei 8.004 profesori și-au adjudecat al doilea loc în top, ei fiind urmați de salariații din comerț al căror număr a ajuns la aproape 6.500 de persoane.

Conform datelor Registrului Comerțului, în Iași activează aproape 18.000 de societăți comerciale care au avut în 2012 o cifră totală de afaceri de circa 4 miliarde de euro. Pentru aceste companii lucrează 96.771 de salariați.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Printre cei mai mari angajatori din județ se numără producătorul farmaceutic Antibiotice Iași, cu 1.465 de angajați și vânzări de 71,8 milioane de euro în 2013. Compania la care Ministerul Sănătății deține 53% dintre acțiuni ocupă locul 11 pe piața farmaceutică, având o cotă de 2,5%.

Salariul mediu net înregistrat la nivel județean la începutul anului trecut era de 1.427 de lei, sub media națională de la acea vreme de 1.548 de lei.

În aceeași perioadă, 15.600 de ieșeni erau șomeri, cele mai mari probleme cu găsirea unui loc de muncă înregistrându-se în rândul bărbaților. Rata șomajului la nivel județean era de 5,3%, în scădere însă față de 2012.

Județul Iași are o populație stabilă de 842.601 locuitori. CJ Iași se bucură de unul dintre cele mai mari bugete de la nivel național, respectiv 695,8 milioane de lei, echivalentul a 156,4 milioane de euro. Instituția este condusă de Cristian Adomniței (PNL).

Mehedinți. Singurul județ din țară unde top 3 angajatori sunt instituții de stat ocupă ultimul loc din țară la afaceri private

Județul Mehedinți este singurul din țară unde pe primele trei locuri în clasamentul meseriilor cu cel mai mare număr de salariați se află trei plătite, preponderent, de la bugetul statului. Pe primul loc, cu o creștere de 14,2% față de anul 2012, regăsim profesorii din învățământul secundar general. Al doilea loc în clasament, cu 1.701 angajați din totalul de 39.441 de pe piața locală a muncii se află funcționarii publici (caen 8411).

Podiumul este completat de medici, în spitalele din Mehedinți lucrând 1.687 de persoane.

Din punct de vedere al afacerilor desfășurate de companiile private din județ, Mehedinți se află pe ultimul loc la nivel național, cele 4.116 firme înregistrate aici având o cifră de afaceri totală de 900 de milioane de euro, deci de 91 de ori mai mică decât cea consemnată în Capitală în 2012, respectiv 81,9 miliarde de euro.

Din populația stabilă de 286.240 de peroane, peste 25.400 de persoane lucrează în mediul privat. Salariul mediu net câștigat de acestea, la începutul anului trecut, era de 1.365 de lei, cu aproape 200 de lei mai mic decât media națională.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Totodată, rata șomajului atingea cote alarmante, respectiv 10,2%, a treia cea mai ridicată dintre județele analizate. Aproape 12.000 de locuitori din Mehedinți își căutau un loc de muncă și erau înregistrați la ANOFM.

Bugetul alocat în 2014 CJ Mehedinți, în fruntea căruia se află Adrian Duicu (PSD), este unul dintre cele mai scăzute din România, mai exact de 227 milioane de lei, echivalentul a doar 51 de milioane de euro, de trei ori mai mic decât bugetul CJ Cluj.

Adrian Duicu, ales în 2012 cu 45,2% din voturi, a fost arestat preventiv la începutul lunii aprilie, fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi format o rețea complexă de corupție în care era implicat și șeful Poliției din județ. Din această rețea ar mai face parte alte 10 persoane cu funcții cheie la nivel local.În rechizitoriul procurorilor se mai arată că șeful CJ Mehedinți s-ar fi lăudat cu influența pe care o are în Guvernul Ponta și le-ar fi promis diferite funcții unor apropiați.

Totodată, Duicu este acuzat că i-ar fi obligat pe primarii din județ să îi finanțeze, din bani de la bugetele locale, cele două televiziuni pe care le controlează.

Mureș. Medici și profesori, în topul celor mai numeroși salariați

Asemenea județului Iași, în Mureș primele două locuri ale clasamentului meseriilor cu cel mai ridicat număr de salariați sunt cele de medic și de profesor. Astfel, numărul persoanelor care desfășoară activități de asistență spitalicească este de 6.924, în ușoară scădere față de anul 2012. Pe de altă parte, efectivele profesorilor din județ, respectiv a persoanelor din învățământul secundar general a crescut în ultimul an cu 16,8%, ajungând la 5.978.

Pe ultimul loc în clasamentul celor mai populare meserii din Mureș se află vânzătorii, numărul angajaților din comerț ridicându-se la 5.159 de persoane, conform datelor Inspecției Muncii.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Firmele mureșene, 15.376 la număr în 2012, înregistrau o cifră de afaceri cumulată de 4,9 miliarde de euro și aveau, în aceeași perioadă, peste 92.000 de angajați plătiți cu un salariu mediu net de 1.307 lei, cu 15% mai mic decât media națională.

În timp ce numărul de salariați ajungea la 136.638 de persoane, 15.711 mureșeni nu aveau un loc de muncă. Rata șomajului atingea în ianuarie 2013 6,5%.

CJ Mureș, autoritatea care coordonează serviciile publice de interes județean este condusă de Ciprian Dobre (PNL) și are anul acesta un buget de 276,9 milioane de lei, echivalentul a 62,2 milioane de euro.

În Neamț, numărul locurilor de muncă a avut o evoluție slabă

Numărul total de salariați din județul Neamț a crescut în perioada 2012 – 2013 cu 1,1%, ajungând la 82.449 de persoane, aceasta fiind a patra cea mai slabă evoluție din România.

Profesiile plătite din bani publici și-au adjudecat prima și a treia poziție în topul meseriilor cu cel mai mare număr de salariați. În total, 6.372 de locuitori din Neamț ocupau la finele anului trecut un post în învățământul secundar general, cu 10% mai mulți decât în 2012, iar 2.858 de medici lucrau în spitalele din județ.

A doua cea mai râvnită meserie din Neamț este cea de vânzător în sectorul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, peste 3.800 de salariați din județ având această profesie.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

În județul Neamț există 10.689 de firme cu 55.388 de salariați. În 2012, afacerile totale ale acestora însumau 2,4 miliarde de euro.

Salariul mediu net al unui angajat din județul Neamț era, în aceeași perioadă, de 1.100 de lei și era cu aproape 440 de lei mai mic decât media înregistrată la nivel național.

Dintre cei 555.708 locuitori din Neamț, peste 11.800 erau în ianuarie 2013 în căutarea unui loc de muncă, rata șomajului din județ fiind de 6%.

Președintele CJ Neamț, cunoscutul om de afaceri Culiță Tărâță care controlează companii din agricultură, exploatarea lemnului și turism, are pe mână anul acesta un buget de 291,5 milioane de lei, echivalentul a 65,5 milioane de euro.

Olt. Creștere masivă a numărului de profesori. Surpriza din top 3: bodyguarzii

Așa cum se întâmplă în județe precum Alba, Dolj sau Mehedinți, și în Olt profesorii ocupă primul loc în topul celor mai populare meserii, după numărul de salariați înregistrați la Inspecția Muncii. Din totalul de 68.150 de plătitori de taxe și impozite din județ, 6.706 sunt dascăli, numărul înregistrând o creștere fulminantă în 2013, de aproape 50%.

Pe al doilea loc în clasament îi regăsim pe muncitorii din industria textilă, 5.289 de croitori din România lucrând în Olt. Ultima poziție a podiumului revine paznicilor și bodyguarzilor (caen 8010), profesii extrem de populare și în Capitală.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

În sectorul privat activează pe plan local 7.863 de firme care înregistrau în 2012 afaceri de 1,7 miliarde de euro și un profit net cumulat de 77,2 milioane de euro. Pentru aceste companii lucrau 36.603 angajați, plătiți cu un salariu mediu net de 1.281 de lei, mult sub media națională de 1.548 de lei.

Mai puțin norocoși erau cei 14.432 de șomeri înregistrați la ANOFM în ianuarie 2013. Numărul lor consemna o creștere masivă față de aceiași perioadă a anului anterior, când în județ existau 12.240 de persoane care nu își găseau un loc de muncă. Rata șomajului a crescut astfel de la 7% la 8,3% pe parcursul unui an.

Consiliul Județean Olt, în fruntea căruia se află Paul Stănescu (PSD), are anul acesta un buget de 173,3 milioane de lei, echivalentul a 38,9 milioane de euro.

Sălaj. Funcționarii publici, în topul salariaților

Profesorii și funcționarii publici ocupă în total peste 5.000 de locuri de muncă dintre cele 45.075 consemnate la nivelul județului Sălaj. Numărul funcționarilor publici, respectiv 1.933 de persoane, a scăzut însă în perioada 2012-2013 cu 1,4%, în timp ce numărul dascălilor a crecut cu 5%, ajungând la 3.263 de persoane.

Al treilea cel mai popular domeniu de activitate din Sălaj este cel al transporturilor de mărfuri, 1.811 locuitori ai județului lucrând în acest sector.

Economia locală este susținută de puțin peste 5.700 de societăți comerciale, care au avut în 2012 o cifră totală de afaceri de 1,4 miliarde de euro și 27.098 de angajați.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Salariul mediu net pe care îl câștiga un angajat din Sălaj era, la începutul anului trecut, de 1.176 de lei, mult sub media națională de 1.548 de lei.

Alți 7.029 de locuitori trăiau, în aceiași perioadă, din ajutoare de șomaj, rata șomajului din județ ajungând la 6,7%. Mai bine de jumătate dintre cei fără loc de muncă erau bărbați.

Tiberiu Marc, de la PSD, a câștigat în 2012 alegerile pentru șefia CJ Sălaj. El are la dispoziție, în 2014, un buget de 241,3 milioane de lei, circa 54,2 milioane de euro pentru cei 238.593 de locuitori ai județului pe care îl conduce.

Suceava – județul profesorilor, vânzătorilor și transportatorilor

Dintre cei peste 700.000 de locuitori din județul Suceava, aproape 106.000 sunt salariați cu acte în regulă. Cea mai populară meserie la nivel local este plătită din bani publici, respectiv cea de dascăl. În total, 8.637 de suceveni lucrează în învățământul secundar general, în creștere cu 10,3% față de 2012.

Pe al doilea loc în clasamentul profesiilor cu cel mai mare număr de salariați se află cei 6.147 de vânzători. Topul este completat de salariații din sectorul de transport de mărfuri, domeniu care a înregistrat o creștere de aproape 28% a forței de muncă, în perioada 2012-2013.

În Suceava își desfășurau activitatea în 2012 circa 13.500 de companii, având afaceri cumulate de 2,7 miliarde de euro.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Un angajat din acest județ primea la începutul lui 2013 un salariu mediu net de 1.109 lei, cu peste 400 de lei mai puțin decât media națională.

În aceeași perioadă, 15.611 suceveni erau în căutarea unui loc de muncă, cei mai mulți dintre ei, respectiv 9.300 fiind bărbați. Numărul șomerilor din acest județ înregistra o creștere semnificativă la acea dată, față de perioada similară a lui 2012, când 12.590 de persoane nu aveau un loc de muncă. Rata șomajului a crescut pe parcursul unui an de la 5,1%, la 6,4% la începutul lui 2013.

Bugetul alocat anul acesta CJ Suceava, instituție condusă de Cătălin Nechifor (PSD), este de 502 milioane de lei, echivalentul a circa 112,8 milioane de euro.

Teleorman, cel mai mic buget dintre județele analizate. Cel mai important angajator e de stat

O creștere de aproape 14% a numărului de salariați a propulsat profesia de dascăl pe primul loc în clasamentul celor mai râvnite meserii, după numărul de angajați, din județul Teleorman. În total, 4.095 de salariați, dintre cei 48.220 de pe piața locală a muncii, lucrează în învățământul secundar general. Ei sunt urmați în top de agricultorii care se ocupă de cultivarea cerealelor (caen 0111) și de croitori.

Puțin peste 5.600 de societăți comerciale susțin economia din Teleorman. În 2012, acestea au realizat o cifră cumulată de afaceri de 1,4 miliarde de euro și au avut 29.665 de angajați.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Salariul mediu net la nivel județean era de 1.204 lei la începutul anului trecut.

Dintre cei aproape 386.000 de locuitori, 17.341 trăiau în aceeași perioadă din ajutorul de șomaj, peste 10.000 fiind bărbați. Totodată, numărul celor fără un loc de muncă creștea față de cel din ianuarie 2012, iar rata șomajului ajungea de la 9% la 13,3% în perioada analizată.

Adrian Gâdea (PSD), președintele CJ Teleorman, are anul acesta pe mână un buget de doar 95,1 milioane de lei, echivalentul a 21,3 milioane de euro, cel mai mic dintre cele înregistrate la nivelul celor 17 județe analizate.

Vâlcea. Creștere cu 30 la sută a numărului de funcționari

Vâlcea și-a pus la punct în 2013 aparatul de funcționari publici. Numărul salariaților din administrație a crescut cu peste 30%, ajungând la 3.765 de persoane și asigurându-și astfel locul trei în topul domeniilor cu cei mai mulți angajați din județ. Pe primul loc se află tot profesorii, 4.590 de persoane activând în învățământul secundar general.

În total, dintre cei 402.491 de locuitori ai județului, circa 77.200 activau, oficial, pe piața muncii la finele lui 2013.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Județul Vâlcea este susținut de 9.427 de companii care în 2012 înregistrau o cifră de afaceri totală de 2 miliarde de euro și aveau 52.491 de angajați, plătiți cu un salariu mediu net de 1.296 de lei pe lună, sub media națională.

În ceea ce privește șomajul, peste 12.700 de vâlceni, în majoritate bărbați, erau în ianuarie 2013 în căutarea unui loc de muncă. Rata șomajului a crescut într-un singur an de la 5,6% la 7,3%.

CJ Vrancea, în fruntea căruia se află Ion Cîlea (PSD), are anul acesta un buget de 495,1 de milioane de lei, echivalentul a 111,3 milioane de euro.

Vaslui, județul cu cel mai ridicat șomaj. Primii doi angajatori sunt instituții de stat

Două dintre cele mai râvnite trei meserii din județul Vaslui, după numărul de salariați, sunt plătite din bani de la buget. Este vorba despre salariile celor 4.667 de profesori, respectiv ale celor 2.555 de medici.

În total, la nivel județean pe piața muncii activează 54.794 de angajați, numărul lor fiind în creștere cu 3,3% față cel înregistrat în 2012.

Peste 37.800 de salariați din Vaslui lucrează la privat, într-una dintre cele aproape 5.500 de firme care au înregistrat în 2012 o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro.

Sursă: Inspecția Muncii, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Registrul Comerțului (date Ziarul Financiar)

Ei erau plătiți cu circa 1.096 de lei, deci cu aproape 30% mai puțin decât media la nivel național de la acea vreme.

Dintre cei 445.874 de locuitori ai județului, aproape 16.900 nu aveau un loc de muncă, 10.800 fiind bărbați. Rata șomajului atingea aici la începutul lui 2013 cote alarmante, ajungând într-un an de la 10,1% la 11%, cel mai ridicat nivel dintre județele analizate.

Dumitru Buzatu (PSD), președintele CJ Vaslui, administrează anul acesta un buget de 288,1 milioane de lei, circa 64,7 milioane de euro.

NOTĂ:

În textul de mai sus nu a fost luat în considerare numărul total de bugetari dintr-un județ. Denumirile utilizate pentru prezentarea meseriilor din acest material sunt, în unele cazuri, generice. Astfel, în județele analizate pot exista, spre exemplu, mai mulți profesori înregistrați sub alte coduri CAEN, cum sunt profesorii din învățământul superior. În realizarea topurilor județene s-au luat în considerare doar codurile CAEN sub care au fost înregistrate cele mai multe persoane.

În textul de mai sus au fost analizate statisticile aferente următoarelor coduri CAEN:

CAEN 8531 – Această clasă include învățământul secundar general în primul stadiu care corespunde mai mult sau mai puțin perioadei de frecvență școlară obligatorie, învățământul secundar general în stadiul secundar care oferă în principiu accesul la învățământul superior.

CAEN 8411 – Această clasă include servicii de administrație a organelor executive și legislative centrale, regionale și locale, administrarea și supravegherea operațiunilor fiscale: operațiuni de impozitare, implementarea bugetului și managementului fondurilor și al datoriei publice, colectarea și percepția banilor și controlul asupra cheltuirii acestora etc.

CAEN 8610 – Această clasă include activități ale spitalelor pe termen lung sau scurt adică activități medicale, de diagnostic și de tratament ale spitalelor generale și spitalelor specializate.

CAEN 4711 – Această clasă include vânzarea cu amănuntul a unei largi palete de produse dintre care predominante sunt produsele alimentare, băuturile sau tutunul.

CAEN 4941 – Această clasă include toate activitățile de transport rutier de mărfuri.

CAEN 4752 – Această clasă include vânzarea cu amănuntul a articolelor de fierărie, vânzarea cu amănuntul a vopselelor și lacurilor, vânzarea cu amănuntul a produselor din sticlă, vânzarea cu amănuntul a materialelor de construcții și a materialelor și echipamentelor de bricolaj.

CAEN 6201 – Această clasă include activitățile de scriere, modificare, testare și asistență privind produse software. Este de asemenea inclusă scrierea de programe urmând indicațiile utilizatorilor.

CAEN 4120 – Această clasă include construcția tuturor tipurilor de clădiri rezidențiale (case pentru o singură familie, clădiri pentru mai multe familii, inclusiv clădiri înalte, blocuri turn) și nerezidențiale (fabrici, ateliere, uzine, spitale, școli, clădiri de birouri, hoteluri, magazine, centre comericale etc). Această clasă include de asemenea modificarea și renovarea structurilor rezidențiale existente.

CAEN 0111 – Această clasă include toate formele de cultivare în câmp a cerealelor, a plantelor leguminoase și oleaginoase.

CAEN 8010 – Această clasă include asigurarea unuia sau a mai multora din următoarele servicii: servicii de gardă și patrulare, ridicare și livrarea banilor, încasărilor și altor articole de valoare cu personal și echipament ce protejează proprietățile pe durata tranzirtului.

URMEAZĂ. Campania de 1 Mai, ZIUA MUNCII continuă cu un material despre cel mai popular job din România: peste 230.000 de români îl practică