Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE: Suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată. Nimeni nu oferă garanţii Europei că iarna asta vor fi suficiente gaze naturale
This browser does not support the video element.
Faptul că România a putut, și încă poate să acopere mare parte din consumul de gaze din producția internă poate fi, dacă nu este deja, un dezavantaj pentru România, care, cu un necesar redus de importat nu este un partener suficient de interesant pentru un gigant ca Gazprom, consideră vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege. Oficialul crede că, în contextul scăderii producție de gaze și a creșterii nemaintâlnite de prețuri, este vitală întârirea capacității de interconectare. „Nimeni nu oferă garanţii că la dispoziţia Europei, în cursul acestei ierni, vor exista suficiente gaze naturale încât să nu apară probleme în alimentarea tuturor categoriilor de consumatori”, a spus Zoltan Nagy-Bege, apreciind că „singura soluţie pentru această echilibrare, ultimele decade ale acestui combustibil numit gaze naturale vor fi cu o expunere maximă pentru România”.
Producția de gaze naturale este în scădere în România, prețurile sunt în creștere, iar, mai ales în cazul unei ierni dificile, alimentarea consumatorilor din Europa nu este asigurată. Întrebat dacă apreciază că situația ar fi fost alta, din punctul de vedere al prețurilor, dar și al securității alimentării cu gaze dacă a fi avut măcar un zacământ offshore în producție din perimetrele concensionate în Marea Neagră, vicepreședintele ANRE a subliniat că, mai mult decât extracția, capacitățile de interconecatare ale României trebuie întărite.
„Producţia scade şi va continua să scadă accentuat”
„Mi-ar plăcea să spun că erau şanse să arate altfel piaţa de gaze naturale din Românial, dar cred nu am foarte mult fundament să afirm acest lucru. Ceea ce trebuie menţionat, însă, este că în ultimii ani realmente conectarea la sistemul de transport de gaze naturale a fost îmbunătăţită substanţial, datorită unor eforturi depuse de compania de transport gaze Transgaz. Acest lucru a fost şi în continuare va fi vital pentru România în perspectiva scăderii accentuate a producţiei interne de gaze naturale. Realitatea, din păcate, ne arată că producţia din rezerve aflate deja în exploatare a celor doi mari producători de gaze naturale din România nu are cum să fie menţinută la nivelul actual. Această producţie scade şi va continua să scadă accentuat, lucru care deja se poate observa în acest moment mai ales la Petrom, unul dintre producători. Indiferent dacă vom avea producţie din Marea Neagră sau nu, sau dacă vom începe extracţia de alte zăcăminte onshore sau offshore, capacităţile de interconectare trebuie să fie întărite, pentru că avem nevoie de o diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, pentru a permite actorilor din piaţă să-şi diversifice sursele”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege, invitat la o conferință de specialitate organizată de Profit.ro.
Resursele de energie primară au crescut, în primele opt luni din 2021, cu 10,1%, iar cele de energie electrică s-au mărit cu 8,4%, față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
Producţia internă a însumat 12,41 milioane tep, în creștere cu 532,5 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Procentual, aceasta a însemnat o creștere de 4,5% față de primele opt luni din anul anterior. În ceea ce privește importul, aceasta a totalizat 10,18 milioane tep, deci nu cu mult mai puțin decât producția, în creștere cu 1,54 milioane tep, respectiv cu 17,8% mai mult față de intervalul similar de anul trecut.
Producția a crescut în acest interval cel mai mult la cărbune net – 22,9%, în timp ce la țiței, aceasta a scăzut, cu 4,7%. La importuri sunt creșteri la toate categoriile de resurse, cea mai mare, de 56%, fiind la gaze naturale utilizabile, urmate de cărbune net, 25,2%, produse petroliere, 12,4% și țiței – 10,3%.
„Avem o piaţă nesemnificativă pentru un gigant cum este Gazprom”
Vicepreședintele ANRE a detaliat chiar cum a evoluat producția și cum a ajuns România în dezavantaj în cadrul negocierilor cu marii actori de pe piață.
„Recent am avut curiozitatea să verific datele din baza de date a ANRE şi am constatat că, în ultimii 15 ani, aproximativ 82% din necesarul de consum al României a fost acoperit din producţia internă de gaze naturale. Ne place să ne mândrim cu acest lucru şi până nu demult a fost un avantaj pentru consumatorii non-casnici şi pentru cei casnici care, prin intermediul unor intervenţii în preţuri au putut beneficia de nişte preţuri avantajoase. Acest avantaj sau ce noi credeam noi că este un avantaj al României, faptul că o mare parte din necesarul de gaze naturale a fost și este acoperită din producţia internă, uşor-uşor mă tem că o să devină un dezavantaj, dacă nu este deja un dezavantaj. Noi importăm cantităţi relativ mici de gaze naturale, în comparaţie cu pieţele învecinate şi datorită acestui fapt cred că din ce în ce mai greu se face loc la masa negocierilor pentru România. Vedem că Ungaria este dispusă să negocieze contracte, cantităţi, preţuri pe termen lung la nivel guvernamental. Ei importă anual peste 10 miliarde de metri cubi de gaze, iar noi importăm într-o iarnă grea undeva la două miliarde și pe deasupra cantităților mici, acest volum fiind şi volatil, pentru că orice variaţie a consumului se reflectă în importuri. Cum iarna e puțin mai blândă, imediat scade și importul. Avem o piaţă nesemnificativă pentru un gigant cum este Gazprom. Piaţa, pierzându-şi atractivitatea pentru asemenea jucători din piață, din păcate se pare că şi rutele de transport ne ocolesc. Vedem că preocupările Gazprom de a evita tranzitul prin Ucraina sunt din ce în ce mai evidente. S-a construit Northstream, Southstream, Turskish Stream şi aşa mai departe”, a spus Nagy-Bege.
„E adevărat că şi la noi măcar faza I a BRUA s-a terminat, este funcţional BRUA, dar parcă este prea puţin faţă de câtă preocupare există la nivelul Europei şi al ţărilor din jur în privinţa diversificării alimentării cu gaze naturale. Și faptul că faza II a BRUA nu a mai stârnit interesul unor actori din piaţă spune foarte, foarte multe. Se pare că suntem într-un dezavantaj din ce în ce mai evident şi dacă nu echilibrăm acest dezavantaj din extracţia gazelor din Marea Neagră, care se pare că momentan este singura soluţie pentru această echilibrare, ultimele decade ale acestui combustibil numit gaze naturale vor fi cu o expunere maximă pentru România”, a explicat oficialul.
În acest context, vicepreședintele ANRE a spus că nu ii este foarte clar care va fi rolul gazelor naturale în tranziţia energetică şi în taxonomia Uniunii Europene. „Până acum mai puţin de un an eram convinşi că gazele naturale vor avea un rol important în tranziţia energetică şi că cel puţin pentru încă un deceniu sau chiar două vor fi o sursă determinantă de energie pentru Europa şi drumul Europei spre neutralitate”, a apreciat Nagy-Bege.
Care sunt singurele soluții ale europenilor
Întrebat dacă, în acest context, UE ar putea să își reevalueze poziția privind tranziţia energetică, vicepreședintele ANRE a spus că dacă există un moment propice pentru această reevaluare, acesta este acel moment.
„Suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată, nu numai noi, România, ci şi toată Uniunea Europeană. Suntem în faţa unei ierni când avem nişte preţuri nemaiîntâlnite atât la energie electrică, cât şi la gaze naturale și, pe lângă faptul că există această evoluţie a preţurilor cel puţin surprinzătoare, nimeni nu oferă garanţii că la dispoziţia Europei, în cursul acestei ierni, vor exista suficiente gaze naturale încât să nu apară probleme în alimentarea tuturor categoriilor de consumatori”, a spus vicepreședintele ANRE, la fel cum avertiza recent și președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
„Din păcate, eu nu văd niciun semn din partea decidenţilor europeni care să pună în discuţie acest lucru (reeevaluarea). Se pare că e mult mai important pentru Europa să se ţină de acele planuri de decarbonizare, să se țină de planul de emisii reduse de CO2, de Programul Fit for 55 pentru anul 2030, sau de Net zero carbon până în 2050, ceea ce este de înţeles, pentru că, până la urmă, Uniunea Europeană a conştientizat faptul că în momentul în care ar vrea să reducă independenţa (sic! – dependența – n.r.) energetică, care este la un nivel foarte, foarte mare, trebuie să recunoaştem, singura soluţie pentru noi, europenii, sunt soluţiile curate, regenerabile, de producere de energie electrică”, a subliniat vicepreşedintele autorităţii de reglementare.
De amintit că producătorul de gaze naturale Romgaz, controlat în proporție de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei, negociază în exclusivitate, până în 15 noiembrie, pentru achiziția sucursalei din România a ExxonMobil, care deține jumătate din acordul de concesiune a perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, alături de OMV Petrom, caz în care acesta din urmă va deveni operatorul blocului Neptun Deep.
Măsuri pentru gestionarea facturilor
Prețurile la energia electrică au crescut, în septembrie 2021 față de septembrie 2020, cu 24,65%, iar la gaze, cu 21,51%, potrivit datelor privind inflația publicate tot marți de INS.
De amintit că, pentru această iarnă, autoritățile au luat unele măsuri pentru susținerea populației și sunt în proces legislativ de adoptare a unor faculități suplimentare, atât pentru populație, cât și pentru operatorii economici.
Senatul, prima cameră sesizată, a adoptat ieri o serie de amendamente proiectul de lege pentru aprobarea OUG privind compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale – în vigoare de la 1 noiembrie – amendamente care vizează plafonarea prețurilor, reduceri de TVA pentru întreprinderi mici și mijlocii, dar și profesioniști, precum și condițiile în care se poate amâna plata facturilor. Proiectul, gândit sub această formă în contextul în care Guvernul Cîțu, demis, nu poate adopta ordonanțe de urgență, intră apoi la vot în Camera Deputaților, for decizional.