EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Anca Dragu, președinta Senatului: Bugetul pe 2021 a fost construit pentru dezvoltare și este exclusă creșterea taxelor și a impozitelor

Președinta Senatului, Anca Dragu, a detaliat, la GÂNDUL FINANCIAR, care au fost premisele constucției bugetului de stat pentru anul 2021, în contextul economic dificil creat de pandemie, și care sunt măsurile pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea legislativă în România.

Bugetul pentru 2021 prevede mai mulți bani pentru investiții, care sunt menite să ducă la creșterea economiei, a explicat Anca Dragu, președinta Senatului, la GÂNDUL FINANCIAR.

Anca Dragu: „Acești bani creează locuri de muncă, aduc resurse financiare în societate”

„Este un buget care pune accent pe investiții, asta este prima caracteristică a acestui buget. Iar față de anii trecuți, investițiile sunt la mai mult de dublu. Anul acesta avem aproape 62 de miliarde de lei pentru investiții, anii trecuți aveam sub 30 de miliarde”, a declarat Anca Dragu, președinta Senatului, la emisiunea  GÂNDUL FINANCIAR.

ACTUALITATE Câte zile poate fi ținută piftia de porc în frigider, de fapt? Dacă ai depășit acest termen, o poți arunca la gunoi

09:53

ACTUALITATE Mai mult de 700.000 de români își sărbătoresc onomastica de CRĂCIUN

09:38

„Acești bani creează locuri de muncă, aduc resurse financiare în societate și, desigur, vor contribui la creșterea acestei economii, a economiei românești. În momentul în care economia crește, chiar și taxele, ratele de taxare curente vor duce la venituri la stat mult mai mari”, a spus Anca Dragu. Președinta Senatului a amintit că România are venituri publice foarte scăzute, fiind plasată pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

Din colectare se pot câteva recupera procente din PIB, dar și cotele pe anumite taxe, indirecte, sunt mai mici decât în anumite țări, dar și economia este „micuță”, a spus Anca Dragu, subliniind că, în viziunea Coaliției, creșterea taxelor este exclusă.

„Este exclusă creșterea taxelor și impozitelor pentru că aceasta ar însemna o presiune suplimentară pe mediul de afaceri, o pierdere a acestei competitivități la care ținem atât de mult și care ne ajută să rămânem cu acest deficit concurent la numai 4%. Oricum este foarte mare și tocmai de aceea în programul de guvernare vedeți că avem și politici de industrializare, trebuie să vorbim de noile dimensiuni din industrializarea României și acestea se leagă de industriile verde și industriile viitorului. Și ele vor venit foarte frumos cu programe de cercetare-dezvoltare pentru care Uniunea Europeană este generoasă, alocă bani semnificativi”, a precizat Anca Dragu.

Bugetul pe 2021 vine cu dezvoltare, cu investiții, cu un deficit bugetar ceva mai mic decât anul trecut, când s-a înregistrat un deficit de 100 miliarde lei. ”Acești bani vor fi plătiți de copiii noștri, și nu e o metaforă de politician”, a adăugat Anca Dragu.

Statul este un personaj care dă cuiva dacă ia de la altcineva

Președinta Senatului a amintit că România a pornit cu cea mai neplăcută și dificilă situație din Uniunea Europeană în 2020, cu un deficit foarte mare, dintr-o politică bazată pe consum și populisme în 2017, 2018 și mare parte din 2019. Ca atare, noi am terminat 2019 cu un deficit bugetar-record la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care suntem și în această procedură de deficit excesiv, adică Comisia Europeană se uită la noi și așteaptă să luăm niște măsuri care să arate responsabilitate, și atât, nimic mai mult, în cheltuirea banului public”, a subliniat Anca Dragu.

„În România nu se înțelege că statul nu e un personaj cu foarte mulți bani care împarte bani oamenilor. Nu, statul este un personaj care dă cuiva dacă ia de la altcineva. Și trebuie să spună foarte clar de unde ia și cui dă”, a completat președinta Senatului.

Potrivit unui calcul realizat de Ministerul Finanțelor citat de Anca Dragu, având în vedere deficitul mare pe 2019, în 2020, dacă nu ar fi fost pandemie, deficitul bugetar ar fi fost tot peste 5% din PIB. La finalul anului în care a izbucnit pandemia, acesta a ajuns la aproape 10%  din PIB.

„Economia micuță de care vorbeam și asupra căreia aplicăm taxe și impozite a devenit și mai mică în contextul crizei sanitare, care a tras după sine o criză economică și am avut peste două milioane de oameni afectați direct și indirect”, a explicat Anca Dragu.

În privința modului de implementare a schemelor de suport, președinta Senatului a evitat să se pronunțe dacă acestea s-au mișcat greu sau ușor, dar a subliniat impactul deficiențelor sectorului la capitolul digitalizare. „Administrația publică românească românească este total neinformatizată, nedigitală. Și atunci această lipsă de tranparență și de digitalizare a făcut ca procesele să fie dificile”, a spus Anca Dragu.

Referindu-se la aparatul bugetar, președinta Senatului a admis să este probabil ca oamenii să aibă o frustrare gândindu-se la anumite instituții publice, având imaginea unui funcționar care plimbă o hârtie, dar a precizat că, pe de altă parte, în educație și în sănătate avem deficit de personal, iar pandemia a arătat cât de dificil a fost pentru anumiți copii să participe la cursurile online, pentru că nici școala și nici familiile și copii nu erau pregătiți pentru așa ceva.

„Am venit cu un program de guvernare al Coaliției foarte bine articulat, care pune accent pe investiții, care spune să renunțăm la populisme. Noi avem încrederea că, totuși, oamenii înțeleg lucrurile acestea și că oamnii au empatie și au și solidaritate. În momentul în care vezi că cel de lângă tine este efectat, el și familia lui sunt afectați de criza sanitară, de criza economică, am văzut semne clare de solidaritate în societate și ne bazăm pe înețelegea oamenilor. Societatea, totuși, a evoluat, e mai greu decât era acum 10 ani, acum 20 de ani, să vii cu formule populiste mincinoase”, a subliniat Anca Dragu.

Peste alocările mărite pe anumite ministere și sectoare, președinta Senatului a făcut referire la Planul Național de Redresare și Reziliență, care vine cu peste 30 de miliarde de euro pentru următorii trei ani.

„Este foarte important că pentru aceste proiecte sunt eligibile și proiecte deja începute și există o modalitate de evaluare ceva mai flexibilă decât pe exercițiile financiare și componentele clasice”, a spus Anca Dragu, la GÂNDUL FINANCIAR.

Mai mult, PNRR vine și cu reforme, nu numai investiții. „Una este să construiești spitalul, dar îți trebuie și toate aceste programe de prevenție. Nu trebuie să umpli spitalul cu pacienți, trebuie să ai foarte mult acces la programele de prevenție”, a exemplificat Anca Dragu.

Iar reformele înseamnă să construiești un proces prin care să previi tot felul de derapaje. „În educație ai cifre foarte proaste privind abandonul școlar, din păcate suntem în tpopul abandonului școlar în Uniunea Europeană, or acest lucru se poate combate prin măsuri de educație specifice, prin școală aproape de elevi, prin aceste programe „Masa caldă în școli”, școala de la 8 la 17, în care copilul stă la școală și are acces la educație, la programe de nutriție, are activități extracuriculare, astfel că la sfârșitul zilei poate să meargă acasă liniștit și fără teme, tone de teme, și părinții disperați”, a spus Anca Dragu.

„Avem nevoie de studii de impact pentru toate legile, avem nevoie de dezbateri”

Întrebată care sunt măsurile pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea legislativă dorită de societate și mediul de afaceri, Anca Dragu a subliniat rolul dialogului, al dezbaterilor în acest proces.

Legislația trebuie să fie scrisă după o temeinică cunoaștere a subiectului. Noi putem scrie acum câteva articole de lege și le depunem mâine, dar mă tem că nu putem decât să stricăm, mai degrabă stricăm decât ajutăm.

”Tocmai de aceea am spus de la început că avem nevoie de studii de impact pentru toate legile, avem nevoie de dezbateri, iar Parlamentul exact asta trebuie să ofere, o platformă a dialogului, în care toți cei interesați și responsabili de un anumit subiect – societate civilă, persoane, instituții – să vină în jurul mesei și să punem pe masă problemele pe un anume subiect”, a spus Anca Dragu.

În același timp, trebuie identificate golurile din legislația în vigoare, pe baza experinței și cunoașterii din teren, dar și având în vedere și experiența altor țări.

„În România avem un principiu din dreptul roman că nu poți invoca necunoașterea legii, dar pe vremurile Romei antice aveai zece legi mari și late, le puteai cunoaște, acum nu mai poți cunoaște toate legile, și efortul legiuitorului să se asigure că oamenii cunosc legile este este unul ce cu siguranță trebuie întărit și mă voi ocupa de asta”, a comentat președinta Senatului.

Reforma în domeniul combaterii violenței în familie, dar și susținerea prin îmbunătățirea legislației în vigoare a persoanelor cu dizabilități, au fost alte două subiecte discutate în cadrul emisiunii.

Pentru combaterea violenței în familie și a traficului de carne vie, este nevoie de o lege prin care trebuie create mecanisme, reforme, pentru „a da dinți” instituțiilor care funcționează în această zonă, a spus președinta Senatului. „Fenomenul este îngrijorător, pentru că, de la an la an crește, cifrele spun de câteva zeci de mii de cazuri pe an, însă foarte multe nu sunt cunoscute, pentru că femeile nu vin să-și reclame agresorii”, spune Anca Dragu. Este nevoie de agregarea unor inițiative, în spiritul legislației europene dar și având în vedere bunele practici ale unor țări din Europa, a adăugat aceasta. „Poate nu vom avea o lege în acest an, dar cu siguranță începem toate demersurile de a o construi încă din acest an”, a arătat Anca Dragu.

Urmăriți intervenția integrală în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR, transmisă pe Gândul.ro și pe pagina de Facebook a emisiunii:

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele