EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Andreea Paul, conferențiar universitar ASE: Nu mai e suficient să vorbim despre digitalizare. Acum se personalizează toate experiențele de cumpărare, de învățare, de muncă

Alfabetizarea digitală va deveni la fel de importantă ca cea funcțională într-un viitor nu foarte îndepărtat, a declarat pentru GÂNDUL FINANCIAR Andreea Paul, conferențiar universitar la Academia de Studii Economice (ASE) și președinte al organizației nonguvernamentale INACO. Meseriile care presupun taskuri repetitive vor dispărea și vor fi înlocuite de roboți, iar tinerii trebuie să-și antreneze din timp abilitățile unice, care nu pot fi automatizate, pentru a supraviețui pe piața muncii în viitor.

Ghidul meseriilor viitorului, aflat la patra ediție, identifică cele mai importante trenduri din următorii ani.

„Dacă ne raportăm la nomenclatorul de meserii – putem spune că viitorul este al digitalizării și al tehnologiei , cartea salvatoare. Dar nu unica.”, spune Andrea Paul pentru GÂNDUL FINANCIAR.

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

Abilitățile-cheie cerute deja de angajatorii care sunt în pas cu trendurile sunt gândirea analitică, cea critică, dar și capacitatea de a folosi baze de date, de a învăța în mod permanen și mai ales aceea de a rezolva probleme. Și pentru asta, spune conferențiarul universitar, trebuie să știi să pui întrebarea corectă. Acestea sunt, în aceeași măsură, skill-urile esențiale pe care le vor cere meseriile viitorului.

Capacitatea de a rezolva creativ orice tip de problemă este abilitatea cea mai căutată de angajatorii din IT

Aceeași capacitate de a rezolva creativ orice tip de problemă este abilitatea cea mai căutată, dar și, probabil, cea mai rară, căutată în prezent  de angajatorii din IT, a explicat într-un interviu acordat anterior pentru GÂNDUL FINANCIAR Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Nevoia de tehnologie la nivel global, catalizată și de pandemie, a accelerat aceste procese de transformare digitală care „contaminează” rapid economia globală și modific la fel de rapid cerințele pe piața muncii.

„În următorii 10 ani asta se joacă. Lumea se va poziționa , iar principala resursă va fi materia cenușie.”, a explicat Mihai Matei pentru GÂNDUL FINANCIAR.

La rândul său, Andreea Paul spune că în acest moment este o percepție nu tocmai corectă legată de meseriile care pot fi eliminate de automatizare, inclusiv faptul că inteligența artificială nu poate presta sarcini care cer creativitate. Adevărul, explică ea, este că sunt softuri care pot scrie partituri de muzică clasică sau romane, opere literare, doar bazându-se pe feedback-ul consumatorilor de pe rețele sociale. Iar aceste creații au succes, tocmai prin puterea de a procesa rapid și corect toate aceste informații despre percepția oamenilor.

INACO a reușit să introducă in PNRR un subproiect care prevede înființarea a 1175 de laboratoare digitale inteligente în România

„Cel mai simplu e să prezici viitorul, cel mai greu e să îl prezici corect. Pentru a răspunde la această întrebare – spre ce tip de ecosistem socioprofesional  se îndreaptă omenirea, cu mult înainte de criza covid, am redactat ghidul meseriilor viitorului, care este deja la a patra ediție, care va fi lansată în curând. Acolo am setat acele megatendințe tehnologice pe care le aduce robotizarea, inteligența artificială, tehnologiile de imprimare 3D, biotehnologia, transportul viitorului, machine learning și așa mai departe. Mesajul central este că orice muncă repetitivă dispare pentru că ea este preluată de softuri sau de mașini inteligente care prin proceduri de automatizare fac lucrurile mai bine și mai ieftin. Dar și mai bine, fără erori” – Andreea Paul, conferențiar  universitar ASE.

Este adevărat, Inteligența Artificială nu egalează încă tot ce ține de complexitatea creierului uman. Am putea spune că revoluția industrială 4.0 pe care o parcurgem acum ar trebui să încurajeze oamenii să exceleze tocmai în acele calități care țin de esența ființei umane. Să ne împingă să ne activăm partea umană, nu cea din etapa 3.0 a revoluției industriale, care ne-a împins către robotizare și taskuri repetitive.

„Accesul la educație digitală e la fel de important ca accesul la sala de sport, la laboratorul de fizică sau chimie și așa mai departe. – Andreea Paul

În acest context, INACO a înființat primul laborator digital inteligent – integrat în Smart Lab (sunt cinci în Români). ONG-ul a reușit să introducă in PNRR un subproiect care prevede înființarea a 1175 de smartlaburi până în 2026.

Ce tendințe dezvăluie Ghidul meseriilor viitorului, aflat la a parta ediție

„Aș putea spune că mesajul cheie al ghidului pe cacre urmează să îl lansăm în curând este drumul de la on line la om line. Nu mai este suficient să vorbim despre digitalizare, acum se personalizează toate experiențele de cumpărare , de învățare, de muncă. Totul se flexibilizează și se hiperpersonalizează.”, explică Andreea Paul.

În prima parte Ghidului meseriilor viitorului se explică evoluția procesului tehnologic, pentru ca în a doua parte să fie detaliat noul nomenclator de competențe necesare pentru a face față cu succes pieței forței de muncă de mâine. Devine din ce în ce mai important spiritul antreprenorial, iar ghidul conține și o serie de elemente de bază pentru un start-up. Apar meserii noi, și aici o altă noutate pe care o aduce ediția a patra a Ghidului este componenta de e-sports. În partea a treia a Ghidului este prezentată imaginea de ansamblu la nivel global a acestor direcții, a nivelului de alfabetizare digitală la nivelul populației. Accesul la educație este esențial în lumea care bate la ușă, pentru că cei săraci vor deveni și mai săraci dacă pierd acest tren.

„Trebuie să conștientizăm că alfabetizarea digitală va deveni la fel de importantă ca cea funcțională – capacitatea de a citi și înțelege un text. Sau ca și capacitatea de a face calcule matematice de bază. Sperăm că 80% din pronosticurile pe care le facem sunt corecte”, mai spune Andreea Paul.

Spiritul antreprenorial, una dintre abilitățile esențiale pentru supraviețuire economică în viitor

Ciprian Stănescu cofondator Social Innovation Solutions – o fundație care studiază viitorul mai multor profesii – spune, la rândul său, că România riscă să rămână foarte mult în urmă la capitolul competitivitate în special în domenii în care automatizarea evoluează extrem de rapid cum ar fi de pildă, agricultura.

„Spiritul antreprenorial e cu siguranță una dintre abilitățile esențiale pentru supraviețuire economică în viitor. Creativitatea fără capacitatea de a implementa diverse soluții sau idei de business nu e suficientă. Din păcate, România riscă să rămână foarte mult în urmă la capitolul competitivitate în special în domenii în care automatizarea evoluează extrem de rapid cum ar fi de pildă, agricultura. Ceea ce este de reținut însă: multe dintre start-up urile fondate de tineri nu trec de primul an pentru că modelele lor de business nu au corespondent în cererea de pe piață” – Ciprian Stănescu cofondator Social Innovation Solutions.

Însă eșecul face parte din rețeta succesului, iar tinerii ar trebui să înțeleagă acest lucru și să învețe din experiența antreprenorială care nu a funcționat.

Tot ce înseamnă muncă repetitivă este pe cale de dispariția – tendința globală este de a scurta timpul de lucru – echivalează cu o nevoie umană de a munci mai eficiant și mai puțin, de a disloca timp pentru activitățile personale.

Autor

Gilda Popa

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele